Negociatorii au la dispoziție 60 de zile pentru a ajunge la un acord final între cele două părți. Data exactă a reluării discuțiilor nu este cunoscută. O nouă rundă era programată să înceapă vineri, însă a fost anulată pe fondul escaladării violențelor dintre Israel și gruparea Hezbollah.

De asemenea, vicepreședintele american JD Vance este pregătit să participe la discuții la „prima ocazie disponibilă”, potrivit unui anunț făcut de Casa Albă.

The post Emisarul președintelui SUA, în Elveția, pentru negocieri cu delegația Iranului appeared first on ipn.md.

Volodimir Zelenski a salutat discuțiile din cadrul summitului și le-a mulțumit liderilor G7 pentru creșterea presiunii asupra Rusiei pentru a opri războiul. Președintele ucrainean a reiterat că prioritățile Kievului rămân consolidarea apărării aeriene, obținerea licențelor pentru producția locală de rachete Patriot și un pachet de sprijin militar pentru iarna viitoare.

În același timp, liderul ucrainean a subliniat că Donald Trump ar putea fi unicul lider capabil să exercite presiunea necesară asupra Moscovei pentru ca aceasta să oprească războiul și a propus ca eventualele negocieri cu președintele rus, Vladimir Putin, să aibă loc înainte de sezonul rece, într-o țară neutră.

The post Trump, după întâlnirea cu Zelenski: Rusia trebuie să încheie un acord de pace cu Ucraina appeared first on ipn.md.

Cu toate acestea, semnarea formală a acordului de pace final, menit să oprească focul în Orientul Mijlociu, urmează să aibă loc vineri, la Geneva, în prezența vicepreședintelui american JD Vance și a negociatorului-șef iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf.

Conform presei internaționale, punctul central al acordului este angajamentul Teheranului de a nu deține niciodată arme nucleare. În schimb, SUA sunt pregătite să ridice sancțiunile și să deblocheze active de miliarde de dolari, însă oficialii americani au subliniat că acest proces va fi strict condiționat de respectarea angajamentelor de către Iran.

O problemă nerezolvată rămâne chestiunea taxelor de tranzit prin strâmtoarea Ormuz. În timp ce Iranul susține că are dreptul de a percepe taxe pentru servicii maritime, președintele american a insistat că navigarea va fi liberă. Totodată, Washingtonul a precizat că până la ceremonia de vineri nu va exista o retragere imediată a forțelor americane din regiune, menținându-se poziția actuală până când Iranul va demonstra prin fapte respectarea promisiunilor făcute.

The post SUA și Iran au semnat un memorandum pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz appeared first on ipn.md.

Potrivit presei internaționale, documentul are 14 puncte și vizează o de-escaladare regională majoră prin măsuri economice și angajamente în domeniul nuclear și militar. Pe plan financiar, Washingtonul s-au angajat să ridice sancțiunile petroliere, să deblocheze active iraniene de circa 25 de miliarde de dolari în termen de 60 de zile și să implementeze un plan de reconstrucție pentru Iran evaluat la cel puțin 300 de miliarde de dolari.

În schimb, Teheranul va opri programul nuclear, va dilua stocurile de uraniu îmbogățit și își va asuma obligația de a nu produce arme nucleare. Din punct de vedere militar, actul prevede retragerea trupelor americane din zonele limitrofe Iranului și angajamentul Washingtonului de a nu crește efectivele militare în regiune și de a nu se amesteca în afacerile interne ale Teheranului.

Pe de altă parte, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul nu este parte a acestui acord și că nu are intenția de a se retrage din sudul Libanului. Mai mult, armata israeliană a continuat atacurile în sudul Libanului chiar și după anunțarea acordului de pace dintre SUA și Iran.

În același timp, Ministerul de Externe libanez a sesizat ONU cu privire la acțiunile armatei israeliene care a împrăștiat cantități mari de glifosat, un erbicid cancerigen, pe terenurile agricole din sudul Libanului. Beirutul consideră că astfel de operațiuni sunt crime împotriva mediului și sănătății.

Acuzații similare au fost formulate împotriva armatei israeliene și în februarie 2026. Analizele efectuate de Ministerul Agriculturii de la Beirut au arătat atunci că dozele de glifosat erau de 20-30 de ori mai mari decât cele utilizate în mod obișnuit în agricultură. În aceeași perioadă, trupele de menținere a păcii sub mandat ONU din Liban au primit o notificare din partea Israelului cu privire la împrăștierea de substanțe chimice în apropierea frontierei.

The post SUA și Iran au ajuns la un acord de pace: documentul va pune capăt războiului regional, în pofida opoziției Israelului appeared first on ipn.md.

Potrivit Comandamentului Central al SUA, atacul asupra orașului portuar Bandar Abbas a fost executat în momentul în care iranienii pregăteau lansarea celei de a cincea drone. Anterior, forțele americane au doborât patru drone iraniene care ar fi reprezentat o amenințare în zona strâmtorii Ormuz.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran a anunțat că a ripostat atacului și a vizat o bază aeriană americană, fără a specifica localizarea acesteia. Kuweitul, care găzduiește forțe americane, a raportat că apărarea sa aeriană a interceptat rachete și drone, deși originea acestora nu a fost clarificată. Teheranul a condamnat loviturile SUA drept o încălcare gravă a încetării focului și a promis că nicio acțiune ostilă nu va rămâne fără răspuns.

Liderul de la Casa Albă a declarat în timpul ședinței de miercuri a Guvernului că SUA nu sunt satisfăcute de termenii actuali ai acordului de pace, deși la sfârșitul săptămânii trecute existau semne de progres.

The post Noi atacuri ale SUA în Iran, în timp ce Trump se declară nemulțumit de termenii acordului de pace appeared first on ipn.md.

Generalul Kirill Budanov a explicat că, în prezent, negocierile pentru încheierea războiului nu sunt doar teoretice, ci viziuni reale care se desfășoară intens. Întrebat dacă evacuarea contingentului rus din stânga Nistrului face parte din condițiile de încetare a focului în Ucraina, oficialul a precizat că, la etapa actuală, nu este vorba despre acest lucru, deși subiectul este menționat periodic în diferite contexte ale discuțiilor.

Oficialul a menționat că deși prezența rusă în regiune este o amenințare cunoscută, Kievul nu dorește să deschidă noi complicații diplomatice în acest stadiu al negocierilor de pace.

În același timp, Kirill Budanov a precizat că grupul militar de negociatori ucraineni a finalizat deja discuțiile despre regimul ce va fi menținut după încetarea focului, însă problema teritorială rămâne fără o soluție deocamdată.

The post Acordul de pace în Ucraina nu ar include retragerea armatei ruse din stânga Nistrului, Budanov appeared first on ipn.md.

Conform legislativului european, orice astfel de acord nu trebuie să limiteze dreptul Ucrainei la autoapărare sau la alegerea alianțelor. Eurodeputații subliniază că un acord de pace între Ucraina și Rusia trebuie să se bazeze pe garanții credibile de securitate, similare cu articolul 5 din Carta NATO.

Totodată, europarlamentarii cer întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și continuarea decuplării de energia rusă, subliniind că nici o decizie privind Ucraina și Europa nu ar trebui luată fără acordul lor.

În același timp, rezoluția reafirmă acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, pentru anii 2026 și 2027. Creditul, aprobat anterior de eurodeputați, prevede ca 60 de miliarde din pachetul de ajutor să fie alocate consolidării apărării, iar restul de 30 de miliarde să fie destinate sprijinului bugetar.

The post Parlamentul European cere garanții solide pentru Ucraina în viitorul acord de pace appeared first on ipn.md.

Documentul, intitulat „Interesele fundamentale ale Europei în asigurarea unei păci și securități cuprinzătoare, juste și durabile pe continent”, prezintă poziția Bruxellesului privind condițiile pe care Moscova trebuie să le respecte, transmite IPN.

Pe lângă retragerea forțelor armate din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, UE cere Rusiei să-și retragă trupele și din Georgia, Armenia și Belarus. Totodată, UE solicită Rusiei plata reparațiilor de război, demilitarizarea teritoriilor ocupate din Ucraina, renunțarea la recunoașterea lor de jure și încetarea atacurilor hibride asupra Europei.

O secțiune separată este dedicată schimbărilor politice interne din Rusia. Uniunea Europeană solicită organizarea alegerilor libere cu participarea observatorilor internaționali, eliberarea prizonierilor politici, întoarcerea cetățenilor deportați, abrogarea legii privind așa-numiții „agenți străini” și sprijin în investigarea asasinărilor politicienilor Boris Nemțov și Alexei Navalnîi.

Totodată, blocul comunitar subliniază că securitatea continentală este imposibilă fără participarea UE la masa negocierilor de pace. În acest sens, se discută crearea funcției de reprezentant special al UE pentru relațiile cu Rusia.

Potrivit Radio Europa Liberă, unele propuneri ar urma să fie prezentate miniștrilor de externe ai UE pentru discuție pe 23 februarie. Totuși, diplomații subliniază că Moscova a respins până acum punctele-cheie ale unui posibil acord, inclusiv plățile compensatorii și desfășurarea de forțe străine în vestul Ucrainei.

The post UE cere retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului în cadrul acordului de pace în Ucraina appeared first on ipn.md.

Punctul de frontieră, aflat pe teritoriul controlat de autoritățile israeliene, reprezintă singura rută de intrare și ieșire pentru aproape toți cei peste două milioane de locuitori ai Fâșiei Gaza. Forțele israeliene au ocupat zona în mai 2024, la nouă luni de la începutul conflictului cu gruparea Hamas.

Potrivit Reuters, care citează o sursă palestiniană, în prima zi de la redeschidere aproximativ 50 de palestinieni ar urma să intre în Gaza, fiind supuși unor controale stricte de securitate, iar un număr similar va avea permisiunea de a părăsi teritoriul. Cei care revin se numără printre peste 100 000 de palestinieni refugiați în primele luni de război.

Israel și gruparea islamistă palestiniană Hamas au semnat în octombrie 2025 un armistițiu, care a pus capăt luptelor din Fâșia Gaza, marcând prima etapă a planului de pace propus de președintele american Donald Trump, după doi ani de conflict intens.

Acordul de pace a fost intermediat de mai multe state și semnat în cadrul unui summit organizat în Egipt, prezidat de Donald Trump și de președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi.

A doua etapă al planului de pace prevede instituirea Consiliului pentru Pace, condus de președintele SUA, Donald Trump, entitate care va supraveghea activitatea unui comitet de tranziție pentru administrarea Fâșiei Gaza.

Cu toate acestea, Israelul și Hamas s-au acuzat în repetate rânduri de încălcarea armistițiului.

The post Israelul redeschide parțial frontiera Gaza-Egipt pentru un număr limitat de palestinieni appeared first on ipn.md.

Într-o postare pe rețele de socializare, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a menționat că vizita lui JD Vance va promova „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, parte din acordul de pace pe care l-au încheiat liderul azer și armean pe 8 august 2025. Potrivit președintelui american, vizita va consolida parteneriatul strategic între SUA și Azerbaidjan, acordul de cooperare nucleară pașnică cu Armenia.

Acordul de pace a pus capăt deceniilor de conflict între Azerbaidjan și Armenia. Potrivit liderului SUA, tratatul va consolida rutele de transport esențiale între ambele țări și va spori influența SUA în regiune.

Azerbaidjan și Armenia s-au confruntat, între anii 1980 și 1990, în conflictul Nagorno-Karabah – enclavă cu populație majoritar armeană aflată pe teritoriul azer. Violențele au reizbucnit periodic de atunci. Conform acordului de pace, ambele țări s-au angajat să înceteze orice formă de ostilități, să-și recunoască reciproc suveranitatea și integritatea teritorială, să dezvolte relații de călătorie, comerț și cooperare diplomatică.

The post Vicepreședintele SUA va vizita Azerbaidjanul și Armenia, pentru a sprijini acordul de pace appeared first on ipn.md.