Legea prevede reducerea temporară a accizei la motorină și aplicarea unei cote reduse de TVA de 19% pentru benzină și motorină în activitățile de rafinare și comercializare. Reducerea accizei va putea fi aplicată pe perioade succesive de câte două săptămâni, fără a depăși durata situației de criză.

Totodată, va fi instituită o contribuție de solidaritate asupra veniturilor obținute din comercializarea petrolului și a produselor energetice rezultate din prelucrarea țițeiului extras în România.

Pe perioada situației de criză, exportul de motorină va fi permis doar cu acordul Ministerului Economiei, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor. Operatorii vor putea reduce temporar conținutul de biocarburant din benzină de la 8% la minimum 2%.

Companiile din domeniu vor fi obligate să raporteze lunar autorităților prețurile practicate și modul de aplicare a măsurilor. Instituțiile competente vor putea solicita informații despre formarea prețurilor și adaosurile comerciale, iar operatorii vor trebui să răspundă în termen de 10 zile.

Situația de criză pe piața carburanților este valabilă până pe 31 octombrie 2026 și poate fi prelungită prin hotărâre de Guvern, pe perioade de cel mult 3 luni, dacă persistă cauzele care au dus la instituirea ei.

The post România instituie situație de criză pe piața carburanților și restricționează exportul de motorină appeared first on ipn.md.

Valoarea băuturilor alcoolice importate a constituit 63,4 milioane de lei în 2025 și 38,7 milioane de lei în primele șase luni ale anului curent. Doar importurile de bere au însumat 2,74 milioane de litri, în valoare de 32,4 milioane de lei, în 2025. În primul semestru din 2026 au fost importate alte 1,45 milioane de litri, evaluate la 19 milioane de lei.

Importurile au inclus și 173,5 mii de litri de vin și șampanie, în valoare de 13,5 milioane de lei, precum și 51,6 mii de litri de băuturi tari – vodcă, whisky, rom, gin și brandy – evaluate la 12,1 milioane de lei.

Importurile de bijuterii au însumat 24,8 milioane de lei în 2025 și alte 14,3 milioane de lei în prima jumătate a anului curent. Importurile de parfumuri au constituit 9,6 milioane de lei în 2025 și 3,56 milioane în semestrul I din 2026.

Totodată, în 2025 au fost importate 26,7 tone de caviar, în valoare de 6,2 milioane de lei, precum și blănuri de 2,65 milioane de lei.

Inițial, aplicarea TVA și a accizelor pentru o serie de mărfuri importate de agenții economici din regiunea transnistreană era planificată pentru 1 august. Recent, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că termenul de aplicare va fi amânat pentru 1 septembrie. Printre produsele vizate se numără alcoolul, produsele din tutun, caviarul, parfumurile, bijuteriile, metalele prețioase, blănurile și mijloacele de transport.

The post Alcool de peste 100 de milioane de lei și bijuterii de 39 de milioane, importate în regiunea transnistreană appeared first on ipn.md.

„Suntem în întârziere cu implementarea prevederilor ce vizează TVA și accizele pentru agenții economici din stânga Nistrului. Dar avem motive obiective, a avut loc procesul de numire a unui nou Guvern. În plus, am agreat formula partenerilor noștri care ne-au rugat să prelungim perioada consultărilor publice în privința prevederilor ce vizează TVA și accizele. Ministerul Finanțelor a extins aceste consultări până pe 24 iulie. Săptămâna trecută abia s-a finalizat procesul de consultări”, a declarat Valeriu Chiveri în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la Tv8.

Potrivit vicepremierului, noile reguli fiscale se vor aplica pentru produsele considerate neesențiale, precum băuturile alcoolice, produsele din tutun, gazele naturale, energia electrică și produsele minerale.

„Cel mai probabil, aceste prevederi vor intra în vigoare din 1 septembrie. Există voință politică pentru implementarea acestor prevederi. Primul document vizează excluderea scutirilor fiscale, iar al doilea vizează modul în care va fi implementat Fondul de convergență. Cele două documente sunt corelate pentru că fondul va fi suplinit din impozitele și taxele care vor fi acumulate de la agenții economici de pe malul stâng al Nistrului”, a explicat Valeriu Chiveri.

Banii Fondului de convergență vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor sociale, economice și de infrastructură destinate locuitorilor din stânga Nistrului.

The post Aplicarea TVA și a accizelor pentru agenții economici din stânga Nistrului, amânată pentru 1 septembrie appeared first on ipn.md.

Cea mai mare îngrijorare a investitorilor este legată de eliminarea unor facilități care vor lovi direct în buzunarele populației. Statul vrea să elimine scutirea de TVA pentru energia electrică și să mărească TVA-ul la gazele naturale de la 8% până la cota standard de 20%. Experții asociației au estimat că doar modificarea la curentul electric va costa cetățenii peste 720 de milioane de lei anual. Scumpirea energiei va provoca un efect de lanț și va duce la creșterea prețurilor la pâine, lapte și toate produsele de bază.

O altă lovitură care va avea un impact social este planul de a mări TVA-ul la medicamente de la 8% la 20%. Deși Guvernul spune că va extinde lista medicamentelor compensate, AmCham avertizează că toate celelalte produse din farmacii se vor scumpi instantaneu. Asociația constată că, la capitolul venituri salariale, toate contribuțiile de asigurări sociale vor fi transferate salariatului, în loc să fie împărțite cu angajatorul. De asemenea, investitorii avertizează că sistemul este neclar, dă peste cap programele de calcul și riscă să impoziteze de două ori aceiași bani ai muncitorilor.

Asociația critică și limitarea pachetelor sociale. Statul vrea ca tichetele de masă, cele de vacanță, asigurările medicale și cursurile oferite de angajator să nu depășească, împreună, 10% din fondul de salarii al firmei. Mai mult, cerința ca firmele să raporteze adresa de domiciliu a salariaților care primesc ajutoare mai mari de 10 000 de lei încalcă noile reguli europene privind protecția datelor personale.

Pe de altă parte, AmCham salută introducerea măsurii de neimpozitare a profitului reinvestit, plafonarea taxelor locale, eliminarea contribuțiilor sociale pentru tichetele de masă și extinderea restituirii TVA. Asociația reiterează că sectorul privat își dorește consultări aprofundate cu ministerul finanțelor. Oamenii de afaceri insistă pe organizarea unor dezbateri ample pe marginea fiecărei prevederi, astfel încât varianta finală a legii să aducă predictibilitate și stabilitate pentru investitori.

The post AmCham Moldova cere revizuirea politicii fiscale pentru 2027 și avertizează asupra riscului de scumpiri în lanț appeared first on ipn.md.

Proiectul politicii fiscale prevede introducerea accizelor pentru lichidele utilizate în țigările electronice care nu conțin nicotină. În opinia autorilor, măsura va crea condiții fiscale uniforme pentru produsele similare și va limita posibilitățile de evitare a taxelor prin utilizarea lichidelor fără nicotină în locul celor cu nicotină. Prin accizarea acestor produse, autoritățile își propun protejarea sănătății publice și reducerea atractivității acestora în rândul tinerilor.

Pentru țigările electronice cu nicotină, produsele din tutun încălzit și țigaretele tradiționale, este propusă o majorare a accizei cu 10%. Astfel, în 2027, acciza pentru o mie de țigări va ajunge la aproximativ 87 de euro. Pentru produsele din tutun încălzit, aceasta va constitui 79 de euro la o mie de unități, iar în cazul majorării cu 10%, acciza aplicată lichidelor pentru țigările electronice va atinge 194 de euro per litru.

Comparativ cu alte state din Europa, acciza aplicată țigărilor în Republica Moldova rămâne semnificativ mai redusă. De exemplu, în România, acciza este de 139 de euro pentru 1 000 de țigări, în Polonia – 157 de euro, în Italia – 163 de euro, în Cehia – 183 de euro, iar în Estonia este de 192 de euro. Menținerea unui nivel scăzut al accizelor amplifică diferența de preț dintre produsele din tutun comercializate în Moldova și cele din UE, ceea ce poate crea stimulente pentru contrabanda cu țigarete către piețele europene.

Pe de altă parte, acciza aplicată produselor din tutun încălzit a depășit nivelul din majoritatea statelor UE. În 2025, aceasta era de 62 de euro pentru o mie de bucăți în România, 68 de euro în Ucraina, 64 de euro în Italia, 51 de euro în Polonia, 42 de euro în Cehia și 31 de euro în Estonia, în timp ce în Republica Moldova nivelul ajunge la 71 de euro pentru o mie de bucăți.

Proiectul de lege mai prevede extinderea listei produselor supuse accizării, prin includerea băuturilor cu conținut de zahăr și a articolelor pirotehnice de divertisment și scenă. În cazul băuturilor îndulcite, măsura urmărește reducerea consumului excesiv de zahăr, asociat cu riscuri majore pentru sănătate, precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare.

Pentru articolele pirotehnice, accizarea este justificată prin riscurile de siguranță, impactul asupra mediului, poluarea fonică și efectele negative asupra sănătății oamenilor și animalelor.

Proiectul politicii fiscale se află la etapa consultărilor publice, urmând să fie aprobat de Guvern și ulterior supus votului în Parlament.

The post Politica fiscală 2027: accize pentru băuturi carbogazoase, produse pirotehnice și vape-uri appeared first on ipn.md.

Cea mai mare creștere va fi la lichidele pentru țigările electronice unde acciza se va mări de la 3 914 de lei în 2027, pentru un litru, la 4 736 de lei în 2029, indiferent dacă substanța conține sau nu nicotină.

În cazul țigărilor obișnuite, acciza minimă obligatorie pentru o mie de bucăți va crește treptat de la 1 755 de lei până la 2 123 de lei în 2029. Aceleași praguri se vor aplica și pentru trabucuri sau țigări de foi.

Nici persoanele care utilizează dispozitive cu tutun încălzit nu vor scăpa de scumpiri, taxa urmând să crească de la 1 599 de lei din 2027 până la 1 935 de lei în 2029. Totodată, statul va mări cu câte 10% pe an și acciza la benzoli, combustibil folosit în brichete, unde taxa per tonă va urca de la 10 401 lei până la 12 586 de lei.

Majorarea taxelor are loc în condițiile armonizării legislației naționale la standardele Uniunii Europene și are și scopul de a aduce venituri suplimentare la buget.

The post Prețurile țigărilor se vor majora în fiecare an: statul planifică o creștere anuală a accizelor cu 10% appeared first on ipn.md.

Data limită de depunere a solicitărilor este 2 iunie. În ceea ce privește termenul în care fermierii vor primi un răspuns final, Diana Coșalîc a menționat că acesta va depinde de procesul de verificare a dosarelor.

„După examinarea tuturor dosarelor, se va aplica coeficientul liniar al calculului, conform bugetului aprobat. Totul depinde de veridicitatea datelor, dar și de fluxul dosarelor care vor fi depuse în ultima săptămână”, a explicat aceasta.

Banii vor fi acordați pentru combustibilul procurat în perioada 1 martie – 31 mai. Dosarele sunt recepționate la subdiviziunile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Compensarea parțială a accizei se acordă în limita a 200 de mii de lei de beneficiar. Suma totală alocată de Guvern din Fondul de rezervă este de 110 milioane de lei.

The post AIPA a primit 259 de cereri pentru compensarea accizei la motorină în doar 10 zile appeared first on ipn.md.

„În ceea ce privește modificările legislative inițiate, acestea au trecut toate procedurile legale, a fost asigurată transparența și au avut loc audieri parlamentare, la care au fost invitați și agenți economici din stânga Nistrului. Este adevărat că nu au fost foarte mulți, însă important a fost să existe această posibilitate de participare”, a declarat Valeriu Chiveri pentru presă.

Potrivit vicepremierului Valeriu Chiveri, aceste modificări vizează, înainte de toate, oamenii și nu doar aspectele legate de taxe sau fonduri. El a precizat că ele vor permite, totodată, ajustarea spațiului fiscal pe întreg teritoriul țării.

Așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a transmis Parlamentului o adresare în care solicita anularea noilor măsuri fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană, care prevăd introducerea TVA și a accizelor. Administrația de la Tiraspol și-a exprimat nemulțumirea față de intenția Chișinăului, susținând că aceste măsuri ar putea afecta grav activitatea întreprinderilor, ar provoca scumpiri și ar înrăutăți situația economică și socială.

The post Vicepremierul Chiveri, despre solicitarea Tiraspolului: Modificările fiscale sunt pentru oameni appeared first on ipn.md.

În adresare, administrația de la Tiraspol și-a exprimat nemulțumirea față de intenția autorităților de la Chișinău de a introduce TVA și accize pentru agenții economici din regiune, susținând că noile măsuri fiscale ar putea afecta grav activitatea întreprinderilor, ar provoca scumpiri și ar agrava situația economică și socială.

În adresarea către președintele Parlamentului, Igor Grosu, autorii solicită renunțarea la măsurile anunțate și reluarea dialogului dintre cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit administrației de la Tiraspol, introducerea unor obligații fiscale suplimentare pentru companiile din regiune ar putea perturba lanțurile economice și comerciale existente și ar genera riscuri suplimentare într-un context economic deja fragil.

Parlamentul a votat un proiect de lege care prevede eliminarea graduală a discrepanțelor fiscale și legislative dintre cele două maluri ale Nistrului. Primele scutiri vor fi ridicate în acest an pentru produse considerate neesențiale din punct de vedere social, precum alcoolul. Ca urmare a adoptării și implementării proiectului de lege, la importul și comercializarea unor produse în raioanele din stânga Nistrului se vor aplica TVA și accize, la fel ca în restul țării.

The post Tiraspolul cere Chișinăului să renunțe la noile taxe pentru întreprinderile de pe malul stâng appeared first on ipn.md.

În cadrul ședinței, directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că circa o treime dintre membrii asociației se află în dificultate de plată și nu pot accesa finanțare bancară. Potrivit lui, aceștia au fost afectați în ultimii ani de calamități și crize, însă au reușit să evite falimentul.

Slusari a mai declarat că fermierii aflați în dificultate au acces limitat doar la companiile de microfinanțare, după ce au fost refuzați de bănci. El susține că instituțiile bancare invocă exigențele stricte ale regulamentelor BNM, care îi fac pe fermieri neeligibili pentru creditare.

Președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a declarat că, din datele disponibile, nu a fost înregistrată o diminuare a finanțării pentru agricultură și că în ultimii ani s-a constat o îmbunătățire a portofoliilor agricultorilor care solicită credite.

Potrivit lui, sectorul bancar continuă să finanțeze agricultorii, însă nu pot fi acordate credite companiilor care nu au capacitatea de a le rambursa. „Aceasta este o realitate și nu este doar cazul Republicii Moldova”, a subliniat Dorel Noroc.

În replică, președintele comisiei, Serghei Ivanov, deputat al fracțiunii Partidul Nostru, a contestat evaluările prezentate de reprezentanții sistemului bancar, subliniind că accesul redus la credite contrazice datele optimiste. El a adăugat că dificultățile sunt resimțite în special de agricultorii care au făcut investiții costisitoare în tehnologii inovatoare.

Pe lângă un nou mecanism de creditare, fermierii solicită restituirea accizei la motorină și rambursarea parțială a TVA pentru combustibil. Aceștia cer și renunțarea la majorarea TVA la 20% pentru producția agricolă, atragerea fondurilor europene pentru sprijin direct, precum și renunțarea la legea privind camerele agricole.

The post Fermierii cer un nou mecanism de finanțare și plăți directe per hectar din 2027 appeared first on ipn.md.