Întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni cu capital de stat au carenţe mari la capitolul transparenţă, iar deseori remuneraţia administratorilor nu este în concordanţă cu veniturile întreprinderilor. La 8 decembrie, Transparency International – Moldova (TI–Moldova) a prezentat, într-o conferinţă de presă la IPN, Raportul privind rezultatele monitorizării transparenţei întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital de stat.
Ianina Spinei, expertă TI – Moldova care a realizat raportul, a comunicat că circa 1/3 din autorităţile publice care au în gestiune întreprinderi de stat au oferit informaţiile solicitate cu depăşirea termenelor stabilite în Legea privind accesul la informaţie. Unele autorităţi au cenzurat informaţiile oferite de întreprinderi. S-a constata că anumite genuri de activitate, servicii prestate/lucrări efectuate de întreprinderi par a fi improprii specificului lor de activitate, iar practicarea acestor activităţi ar putea crea concurenţă neloială antreprenorilor privaţi. Spre exemplu, ÎS „Registru” organizează cursuri de studiere a limbilor străine şi a calculatorului; transportarea şi distribuirea corespondenţei speciale; cercetări tehnico-ştiinţifice etc.
În ceea ce ţine de administratorii întreprinderilor şi remuneraţia acestora, Ianina Spinei a precizat că, deşi toate întreprinderile monitorizate au indicat administratorul, circa o pătrime din ele nu au specificat remuneraţia acestuia, invocând caracterul personal al datelor sau oferind un răspuns evaziv. Experta a subliniat că remuneraţia administratorilor nu este informaţie cu caracter personal. La un şir de întreprinderi care au înregistrat în 2015 pierderi nete administratorii au ridicat remuneraţii considerabile, cum ar fi la Compania aeriana „Air Moldova”, la ÎS „Calea Ferată Moldova”, la ÎS „Moldaeroservice”, la Combinatul de vinuri Cricova etc. De asemenea, în pofida pierderilor considerabile înregistrate de unele întreprinderi, membrii consiliilor acestora continuă să ridice lunar remuneraţii semnificative.
În consiliile unor întreprinderi este desemnat un număr destul de mare de reprezentanţi ai fondatorului, ceea ce contravine prevederilor legale. Ianina Spinei apreciază că „umflarea” numărului de membri din partea fondatorului pare să fie mai mult o metodă de remunerare a persoanelor loiale şi nu o măsură de sporire a controlului asupra activităţii întreprinderilor.
Deşi întreprinderile sunt obligate să se ghideze de principiul transparenţei în achiziţii, doar fiecare a opta a prezentat planurile de achiziţii sau a indicat sursa publicării lor. Aproximativ 40% din întreprinderi n-au indicat valoarea achiziţiilor efectuate. Doar circa 40% din întreprinderi au publicat anunţuri sau invitaţii la achiziţii şi numai o singură întreprindere a publicat date detaliate despre rezultatele achiziţiilor.
Proiectul în cadrul căruia s-a desfăşurat cercetarea prevede şi cooperarea cu jurnaliştii de investigaţie. În context, Ziarul de Gardă a publicat două investigaţii privind situaţia de la întreprinderile de stat sau societăţile pe acţiuni cu capital de stat. Anatolie Eşanu, colaborator la Ziarul de Gardă, a specificat că în cadrul unei investigaţii privind situaţia de la Moldatsa s-a constata că operatorilor de zboruri li s-a tăiat din salarii pe motiv că nu ar fi destule finanţe, între timp administraţia a cumpărat trei automobile de lux şi a contractat servicii de asigurare net mai scumpe decât propuse în cadrul licitaţiilor.
Cercetarea a fost realizată în proiectul „Promovarea responsabilităţii şi transparenţei la întreprinderile statului” susţinut de National Endowment for Democracy. Subiect al monitorizării sunt 67 de întreprinderi gestionate de 14 autorităţi publice.
