● LUNI, 1 august

Încasările Serviciului Vamal au crescut cu circa 10%

Încasările Serviciului Vamal în primul semestru din acest an au crescut cu circa 10%. Serviciul Vamal a încasat drepturi de import în valoare de 7,602 miliarde de lei, cu 684 de milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Datele au fost prezentate în cadrul unei şedinţe de bilanţ. Sporirea încasărilor, creşterea ratei de depistare a fraudelor vamale, profesionalizarea angajaţilor din sistem – sunt printre principalele rezultate raportate. De asemenea, Serviciul Vamal a desfăşurat un control riguros al activităţii brokerilor şi antrepozitelor vamale în privinţa cărora au fost semnalate anumite încălcări. La capitolul combaterea fraudelor vamale, în primele şase luni ale acestui an au fost relevate peste două mii de tentative de încălcare a legislaţiei vamale, fiind înregistrată o majorare semnificativă a ratei de depistare, cu 55% faţă de acelaşi interval de timp din anul 2015. Cele mai frecvente încălcări ţin de contrabanda cu articole de tutungerie, nedeclararea bunurilor sau diminuarea valorii în vamă a mărfurilor.

● MARŢI, 2 august

O provincie din China este interesată de exporturile moldoveneşti

O delegaţie de businessmeni din Provincia chineză Jiangsu şi-a manifestat interesul să iniţieze relaţii de colaborare cu întreprinzători din Moldova. În cadrul unei vizite la Camera de Comerţ şi Industrie, agenţii economici din China şi-au manifestat interesul faţă de importul produselor vinicole moldoveneşti. Părţile au discutat şi despre perspectivele încheierii unui acord de colaborare intercameral, fapt ce ar facilita realizarea activităţilor comune, precum misiuni economice, expoziţii, proiecte. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Sergiu Harea, a subliniat că piaţa chineză este una importantă pentru exportul mărfurilor moldoveneşti. Acesta i-a invitat pe businessmenii chinezi la evenimentul „Fabricat în Moldova”, desfăşurat anual în luna februarie, unde sunt expuse produsele şi serviciile din toate ramurile economiei naţionale, au loc forumuri, discuţii, întrevederi bilaterale de afaceri.

●MIERCURI, 3 august

Comerţul extern al regiunii transnistrene s-a redus cu 25%

Conform situaţiei din 1 august, comerţul extern al regiunii transnistrene este cu 25% mai mic faţă de perioada similară a anului precedent. Importul s-a redus cu 31%, iar exportul – cu 12%. Potrivit presei din regiune, aşa-numitul lider al executivului de la Tiraspol, Pavel Prokudin, a organizat o şedinţă operativă privind situaţia economică. În cadrul acesteia s-a mai comunicat că volumul producţiei industriale, faţă de anul precedent, s-a redus cu peste 9%.

Activele societăţilor cu capital public din cadrul PI vor fi vândute prin negocieri directe

Guvernul a aprobat modificări în Regulamentul privind modul de comercializare a activelor neutilizate ale întreprinderilor. Prin aceasta se stabileşte că activele societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public din cadrul Parcurilor Industriale, date în locaţiune rezidenţilor parcurilor, vor fi comercializate prin negocieri directe. Negocierile directe vor fi desfăşurate de aceeaşi comisie specială care se ocupă de  organizarea concursurilor de selectare a rezidenţilor şi a proiectelor investiţionale pentru parc.

Prognoza recoltei sfeclei de zahăr e mai optimistă ca anul trecut

Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează în medie pe ţară o recoltă de sfeclă se zahăr de 25-28 de tone/ha. Prognoza este mai optimistă faţă de cea de anul precedent, când au fost prognozate 22-25 tone/ha. În acelaşi timp, Ministerul Agriculturii se aşteaptă la o roadă mai mare, de 31 de tone la hectar. Anul trecut s-au recoltat 537 de mii de tone de sfeclă. Roada cea mai mare a fost în 2014, cu aproape 50 de tone la hectar, cantitatea totală recoltată depăşind 1,3 milioane de tone de rădăcini dulci. Roada cea mai joasă de sfeclă de zahăr a fost în 2009, de circa 17 tone/ha. Atunci s-au recoltat în jur de 300 de mii de tone de rădăcini. Roada medie în ultimii 10 ani a fost de 31 de tone/ha.

● JOI, 4 august

Topul celor mai transparente instituţii bancare din Moldova

Cele mai transparente instituţii bancare din Moldova, din punctul de vedere al acţionariatelor, sunt BCR Chişinău, Eximbank - Gruppo Veneto Banca, Mobias Bancă – Groupe Societe General şi ProCredit Bank. Aceste instituţii au acumulat cinci stele, ceea ce reprezintă cel mai înalt grad de transparenţă a acţionariatului, conform celei de-a doua ediţii a ratingului transparenţei acţionarilor din băncile comerciale, elaborat de Centrul Analitic Independent, Expert Grup, şi prezentat joi, 4 august, în cadrul unei conferinţe de presă de către expertul Natan Garştea. În conformitate cu analiza informaţiilor disponibile pe paginile web ale băncilor comerciale la 31 iulie, nivel înalt de transparenţă (ceea ce înseamnă că există un volum semnificativ de informaţie despre majoritatea acţionarilor băncii) s-a constatat la Comerţbank, FinComBank şi Moldova Agroindbank.

Conturile „MoldATSA” au fost deblocate

Mijloacele financiare acumulate de Întreprinderea de Stat „MoldATSA” la organizaţia „Eurocontrol” au fost deblocate. Aceasta după ce o instanţă de judecată din Belgia a luat o decizie în acest sens. Sechestrul a fost ridicat complet, iar organizaţia interguvernamentală, care coordonează traficul aerian în 41 de state „Eurocontrol” urmează să elibereze în cel mai scurt timp toate mijloacele financiare. De asemenea, instanţa a obligat compania „Kemestroy”, succesoarea companiei „Energoalians”, să achite Republicii Moldova despăgubiri de cinci mii de euro.

Expert-Grup: Riscurile majore în domeniul bancar încă persistă

Centrul Analitic Independent Expert-Grup a analizat principalele acţiuni de reformare a sectorului financiar-bancar în perioada aprilie-iulie 2016 şi constată întreprinderea mai multor măsuri de stabilizare. Totuşi, specialiştii centrului atenţionează că există restanţe în ceea ce priveşte transparenţa şi calitatea acţionarilor, dezvoltarea instrumentarului de intervenţie al BNM. De asemenea, este menţionat mersul anevoios al investigaţiei privind frauda din sistemul bancar şi returnarea fondurilor deturnate. Într-o conferinţă de presă, expertul Dumitru Pântea a spus că printre realizările Guvernului din ultimele luni se pot menţiona îndeplinirea acţiunilor ce ţin de sectorul financiar-bancar din Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare – acţiuni esenţiale pentru reluarea asistenţei financiare externe. Drept dovadă sunt cele două proiecte de legi, unul cu privire la Depozitarul central al valorilor mobiliare şi altul privind redresarea şi rezoluţia băncilor, care, deşi se prezintă a fi destul de complexe şi cu implicaţii majore pentru sectorul financiar, au fost elaborate în termene rapide. Un alt progres notabil a fost anunţul FMI privind înţelegerea la nivel de experţi asupra unui nou acord privind politicile economice şi financiare cu Guvernul.

CNPM este mai pregătită în probleme de protecţie a mediului pentru membrii săi

Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova îşi va consulta membrii în probleme de protecţie a mediului şi obligaţiile pe care le au aceştia pe segmentul ecologic. Cunoştinţele necesare pentru consultarea membrilor se obţin graţie ciclului de instruiri realizate în cadrul proiectului East Invest 2, implementat de Eurochambres, şi în baza Acordului de cooperare moldo-german (Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova - SEQUA gGmbH şi Bildungswerk der Wirtschaft Mecklenburg-Vorpommern).  Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană. Staful Confederaţiei a participat deja la două seminare în cadrul proiectului. Directorul executiv al Confederaţiei, Vlad Caminschi, a declarat că Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu UE conţine un compartiment vast ce se referă la mediu. Republica Moldova şi-a asumat angajamentul să transpună directivele UE de mediu şi aceste directive vin în strânsă legătură cu mediul de afaceri, care trebuie să respecte aceste prevederi şi să le aplice zi de zi.

● VINERI, 5 august

QNET neagă că ar fi o piramidă financiară

Compania internaţională QNET neagă acuzaţiile că ar fi o piramidă financiară care activează sub paravanului unei companii de vânzări directe, calificându-le ca fiind insinuări. Reprezentanţii QNET afirmă că compania este una globală şi activează de 19 ani, fiind fruntaşă în Asia. Venu Johl, manager marketing, a declarat într-o conferinţă de presă  că o piramidă financiară nu are produse, este vorba doar de investirea banilor. Or, QNET este o companie de vânzări directe, care se bucură de succes în multe state şi care organizează tot felul de activităţi, la care adună distribuitorii săi din toată lumea. În Republica Moldova, QNET şi-a deschis reprezentanţă în octombrie 2015.

Compania internaţională QNET are în jur de trei mii de distribuitori în Moldova

Compania internaţională de vânzări directe QNET are în jur de trei mii de distribuitori în Republica Moldova. Deşi declară că piaţa moldovenească este una relativ nouă pentru ei, reprezentanţii companii au planuri de a se extinde şi mai mult. Compania, care activează de 19 ani, şi-a deschis reprezentanţă la Chişinău în octombrie 2015. Într-o conferinţă de presă, Venu Johl, manager marketing, a declarat că QNET este o companie de vânzări directe fruntaşă în Asia, care se bucură de succes şi în alte părţi ale lumii. Venu Johl activează în companie de 16 ani şi a lucrat şi în calitate de distribuitor. Potrivit lui, fiecare membru al companiei are perspective de creştere profesională şi are posibilitatea să câştige mai mult, în funcţie de eforturile pe care le depune. Reprezentanţii QNET au prezentat mai multe filmuleţe despre oameni care îşi povestesc istoriile de succes în companie.

Moldova şi Belarus analizează posibilităţile de intensificare a cooperării în agricultură

O delegaţie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare condusă de ministrul Eduard Grama a întreprins o vizită oficială în Republica Belarus, unde au fost puse în discuţie evoluţiile cooperării în domeniul agriculturii şi perspectivele de dezvoltare a acesteia. Potrivit unui comunicat de presă al MAIA, în mod special s-a discutat despre importul producţiei de vin pe piaţa din Belarus, preluarea experienţei în creşterea animalelor, precum şi studierea practicilor în reciclarea deşeurilor din sectorul zootehnic, furnizarea de seminţe de culturi agricole pe piaţa din Belarus, şi cooperarea în procesele de selecţie şi ameliorare a seminţelor.

● SÂMBĂTĂ, 6 august

Compania internaţională QNET intenţionează să se extindă în Moldova
 

Compania internaţională de vânzări directe QNET deţine, potrivit administratorilor săi, 20% din piaţa ocupată de companii similare, iar în decurs de un an-doi îşi propun să dubleze această cotă. Declaraţii în acest sens au fost făcute de către Venu Johl, manager marketing, într-o conferinţă de presă. Managerul a menţionat că compania activează de 19 ani în Asia, fiind fruntaşă. În octombrie 2015 aceasta şi-a deschis reprezentanţă şi la Chişinău, prin intermediul Agenţiei V.V.R. Consulting Service. Aceasta este la dispoziţia clienţilor şi a distribuitorilor pentru a oferi consultanţă referitor la produsele şi serviciile QNET.

Zbor direct la Bruxelles

Compania aeriană Air Moldova lansează cursa directă Chișinău – Bruxelles începând cu 11 octombrie. Cursa va fi operată cu o frecvență de două ori pe săptămână, în zilele de marți și joi. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, marți decolarea din Chișinău va fi la ora 6.30, iar aterizarea la Bruxelles la 8.30. În aceeași zi, decolarea din Bruxelles va fi la 9.20, iar aterizarea la Chișinău la ora 13.00.

Exporturile de mărfuri în primul semestru al anului 2016 s-au redus cu 8,8%

Exporturile de mărfuri în prima jumătate a anului 2016 s-au redus cu 8,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În valoare nominală exporturile s-au cifrat la 905,4 milioane de dolari. Datele Biroului Național de Statistică arată că cel mai mult au scăzut exporturile spre Cipru, Kazahstan și Suedia. În ianuarie-iunie 2016, exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 573,6 milioane de dolari, cu 8,3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din anul 2015. Exporturile în UE dețin cota de 63,4% în totalul exporturilor.

Se propune majorarea tranşelor de venit impozabile şi mărimea scutirii

Mărimea tranşelor de venit impozabile şi mărimea scutirii anuale personale şi pentru persoanele întreţinute se propune a fi ajustată la rata inflaţiei prognozată pentru anul viitor – de 5%. Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2017 este propus spre dezbateri publice. Astfel, în 2017 se propune ca persoanele fizice și întreprinzătorii individuali să plătească un impozit pe venit de 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 31 140 (comparativ cu 29 640 de lei în prezent) și de 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte această sumă.  Majorarea tranșei de venit impozabil cu 1500 de lei anual (sau 125 de lei lunar) se estimează că ar putea lăsa în buzunarul cetățeanului cu până la 165 de lei anual.