În data de 22 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Apei. Tema Zilei Mondiale a Apei 2021 este Valorizarea apei. În contextul marcării acestei importante zi ținem să efectuăm o evaluare a celor activităților pe care le-am realizat până azi, a celor probleme cu care ne confruntam, a celor vulnerabilități la care suntem expuși si la acele soluții pe care le putem propune si implementa pentru a îmbunătăți resursele noastre de apă. Problemele legate de apă sunt multe, ele sunt complexe, însă ignorarea continuă din partea societății, din partea fiecăruia duce la consecințe grave atât mediului cât și civilizației umane.
Apa ocupă peste 70% din suprafața planetei noastre. Cea mai mare cantitate de apă se concentrează în oceane, aceasta fiind și mediul de viață pentru miliarde de organisme. Cu toate acestea resurse de apă potabilă pe Terra sunt extrem de limitate. Doar 2,5% din volumele existente de apă sunt dulci, și sunt acumulate în râuri, ape subterane și ghețari. Trebuie subliniat că în râuri și lacuri - principalele resurse de apă pentru om - sunt concentrate doar 0,02% de apă. Astfel, chiar dacă volumele de apă pe planetă sunt vaste, resursele de apă potabilă sunt evidențiate prin cantități foarte mici. La nivel global, Oceanul Planetar asigură echilibrul natural al Terrei, este o sursă de alimente, materie primă dar și energie pentru populația Pământului. Din timpuri străvechi apele oceanice reprezintă mijloc de transport și comunicare. Litoralul mărilor și oceanelor este zona principală de recreere a omului. Marea majoritate a orașelor mari sunt situate în apropiere de țărm.
Pentru Republica Moldova, resursele de apă sunt reprezentate de apele de suprafață: râuri și lacuri de acumulare precum și de apele subterane. Cele mai importante volume de apă sunt asigurate de Fluviul Nistru - fluviul transfrontalier, care își acumulează apele în Carpați, curge prin Ucraina și traversează teritoriul Republicii Moldova.
Ce înseamnă Nistru pentru noi? Fluviul Nistru este principala arteră fluvială a țării noastre, principal resursă de apă, principala zonă de recreere. 57,6% sau 19,2 mii km2 din teritoriul Republicii Moldova revin bazinului hidrografic Nistru. Resursele de apă totale se rezumă la 303 m3/s sau la aprox. 9,6 km3. Lungimea fluviului în limitele țării este de aprox. 490km, la care se adaugă sectorul de 142,5 km pe care se trasează frontiera între Republic Moldova și Ucraina. Principalii afluenți sunt Răut, Bâc, Botna, resursele de apă ale acestora fiind mici și practic fără mare valoare economică.
Resursele de apă din bazinul hidrografic Nistru sunt utilizate în diferite scopuri cum ar fi menajere, industriale, agricole, inclusiv, pentru irigare a terenurilor. În mediu volumele de apă captate în limitele bazinului constituie 700-800 mil. m3, valori care sunt, în linii generale, neschimbare pe parcursul ultimilor 2 decenii.
Deosebit de importante pentru dezvoltarea durabilă a bazinului hidrografului, sunt ecosistemele și evoluția în timp și spațiu a acestora. Cu părere de rău, ponderea pădurilor constituie doar 11%, cele mai mari corpuri de pădure fiind amplasate în regiuni cu relief accidentat cum sunt Podișul Codrilor și Podișul Nistrului. Ponderi mici, 12%, sunt ocupate și de pajiști (pășuni și fînețe). Ecosistemele palustre sunt amplasate doar în lunca fluviului Nistru. Zonele umede adăpostesc un număr mare de specii de plante și animale rare sau pe cale de dispariție, care sînt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Fluviul Nistru, ecosistemele naturale dar și societatea se confruntă cu un șir mare de probleme și încercări. Un impact semnificativ este cauzat de construcția și funcționarea complexului Complexului Hidroenergetic Nistrean situat la hotar între Ucraina și Republica Moldova precum și barajul Dubăsari. Funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) determină nu doar modificări hidromorfologice ci și hidrologice. Efectul pulsatoriu al undelor de apă evacuată (fenomenul de hydropeaking) de la barajul CHE-2 al CHN este resimțit pe tot sectorul transfrontalier al fluviului. În total, aprox. 20% din lungimea râului din limitele țării sunt supuse impactului acestui fenomen. Mai mult ca atât, sectorul de râu este supus și efectului de fluctuațiilor temperaturii apei (termopeaking), fapt ce este cauzat de evacuările de apă din partea inferioară a lacului de acumulare principal al CHN. Astfel, temperaturile de apă, în perioada caldă a anului, sunt mai mici decât norma, iar în perioada rece - mai mari decât norma. Impactul determinat de către CHN se exprimă prin limitarea debitelor solide de aluviuni în suspensie, fapt ce ridică transparența apei în aval de complex. Ca urmare a funcționării numărului mare de turbine, apa evacuată în aval își pierde caracteristicile calitative și devine apă practic, tehnică. Toate cele menționate determină un impact semnificativ asupra biodiversității și cauzează reduceri considerabile ale capacității recreaționale dar și a altor servicii ecosistemice din cadrul bazinului hidrografic Nistru.
Un impact semnificativ asupra mediului al bazinului hidrografic Nistru este cauzat de poluarea masivă a apelor. Sursele de bază sunt cele punctiforme - localitățile, întreprinderile industriale etc. - precum și cele difuze - scurgerile de pe terenurile arabile. Funcționarea deficitară a stațiilor de epurare, și evacuările apelor uzate poluate din cadrul localităților fără astfel de instalații determină creșterea gradului de poluare a râurilor mici, medii și mari și în rezultat afectează biodiversitatea și capacitatea de autopurificare a râurilor. Clasa de calitate a majorității râurilor din cadrului bazinului este de 5 - apă foarte poluată. Chiar și apa fluviului Nistru se încadrează în limitele clasei de calitate 2 și 3, fiind apă moderat poluată iar conform indicilor microbiologici aceasta este de multe ori foarte poluată (clasele de calitate 4 și 5). Întreruperea funcționării normale a ecosistemului fluvial și limnizarea acestuia, adică transformarea râului într-o rețea de lacuri de acumulare, este fenomenul care duce la pierderea serviciilor ecosistemice de către râu, pe care acesta le furniza anterior (pește, recreere etc.)
Schimbările climatice, intensificarea hazardurilor hidrometeorologice, viiturile rapide, inundațiile riverane, secetele, deșertificarea, sunt fenomene importante ce influențează semnificativ atât ecosistemele naturale cât și activitatea umană dar și populația, în special. Ca urmare a efectului acestora, crește necesarul de apă în condițiile scăderii dramatice a resursele de apă, astfel, vulnerabilitatea economiei în fața acestor fenomen crește.
Unul din elementele de bază ce ține de gestionarea bazinului hidrografic al fluviului Nistru la nivel transfrontalier este Comisia moldo-ucraineană privind utilizarea durabilă și protecția fluviului Nistru (Comisia Nistreană).
În calitate de membri ai Grupului de Lucru Planificare și Management a Bazinului Hidrografic Nistru ca parte componentă a Comisiei Nistrene venim cu un mesaj de sensibilizare a societății civile cu privire la acele probleme cu care se confruntă principala artera de apă a țării și cu un indemn de a întreprinde măsuri urgente, indiferent de post, salariu, vârstă, ocupație, locul de trai pentru a îmbunătăți starea bazinului.
În cadrul activităților grupului de lucru în colaborare cu echipa din Ucraina, în total 10 persoane, ne preocupăm de un set mare de probleme printre acestea fiind elaborarea și implementarea planului de gestionare a fluviului Nistru, pentru ambele sectoare: atât în Moldova cât și în Ucraina, elaborarea propunerilor privind viitura ecologică de primăvară ce trebuie evacuată din lacurile de acumulare a Complexului Hidroenergetic Nistrean pentru a asigura dezvoltarea ecosistemelor dar mai ales a peștilor în cursul de mijloc și inferior al fluviului Nistru, elaborarea recomandărilor pentru perfecționarea Regulamentului de Exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean, dezvoltarea Sistemului Geoinformațional și a Atlasului bazinului hidrografic Nistru, evaluarea stării hidrologice și hidromorfologice a fluviului, informarea reciprocă despre activitățile Comitetelor bazinale, participarea comună la diferite evenimente ce țin de domeniul apei și fluviului Nistru.
În Republica Moldova, Planul de Gestionare a fost aprobat în 2017 pentru o perioadă de 6 ani, astfel încât în anii ce urmează este necesară evaluarea acelor acțiuni ce au fost îndeplinite și elaborarea următorului ciclu pentru alți 6 ani. Elementul esențial al Planului de Gestionare este programul de măsuri. În cadrul ciclului I al planului, acest program se axează pe perfecționarea cadrului juridic, informațional în domeniul apelor dar și pe creșterea capacităților și a conștientizării și informării publicului cu privire la starea apelor, precum și pe protecția și restabilirea ecosistemelor naturale, prevenirea și reducerea progresivă a poluării apelor de suprafață și subterane. O mare parte din măsuri a fost realizată, alte măsuri sunt în proces de realizare, însă un alt set de măsuri necesită fonduri dar și timp mai mare pentru a fi implementate.
Recent, a fost elaborat și se află în fază de finalizare Programul strategic de acțiuni pentru întreg bazinul hidrografic Nistru pentru perioada 2021-2035. Acest document are menirea de a consolida cooperarea transfrontalieră a Moldovei și Ucrainei prin întocmirea unor direcții strategice, obiective specifice, măsuri și acțiuni în vederea îmbunătățirea stării apelor din bazinul hidrografic Nistru. Direcțiile strategice se referă la
- Reducerea poluării apelor din surse punctiforme și difuze și cu plastic precum și prevenirea poluării accidentale și managementul batalurilor cu reziduuri chimice,
- Îmbunătățirea statutului și potențialului hidromorfologic al corpurilor de apă de suprafață,
- Protecția și prevenirea degradării apelor de suprafață și subterane,
- Atenuarea consecințelor schimbărilor climatice și dezastrelor naturale,
- Perfecționarea cadrului legislativ și normativ și a mecanismelor de aplicare a acestuia,
- Întărirea colaborării moldo - ucrainene în vederea utilizării raționale a resurselor de apă,
- Promovarea principiilor privind utilizarea rațională a resurselor de apă.
În acest context, se formează o platformă masivă pentru colaborarea moldo-ucraineană pe diferite teme, aspecte și direcții. La implementarea setului de măsuri pot participa organizații guvernamentale și non-guvernamentale, instituții științifice, asociații, universități, societatea civilă și fiecare cine consideră importantă protecția resurselor de apă. Respectiv, îndemnăm ambele părți la colaborare eficientă în domeniul apei.
În cadrul ultimei ședințe a Grupului de lucru a fost elaborat și acceptat de ambele părți un model de analiză a situației hidrologice din cadrul întregului bazin hidrografic Nistru. O evaluare în acest sens a și fost efectuată. Au fost analizate perioadele de secetă dar și cele ce țin de inundații din ultimii 2 ani, precum a și fost evaluat efectul pulsatoriul al undelor de apă evacuate de la CHE-2.
O altă problemă ce preocupă Grupul de lucru este viitura ecologică de primăvară. Fiecare an este caracterizat de situație hidrologică şi climatică specifică, ce trebuie să fie luată în consideraţie, in procesul elaborării hidrografului viiturii artificiale, care are un scop de a imita viitura naturală a fluviului. Acest lucru este necesar pentru regenerarea ecosistemul râului, cât și pentru reproducea peştilor, dar şi a păsărilor de baltă, în special, din zonele umede al Nistrului Inferior, unde sunt situate trei zone de importanţa internaţională Ramsar (una in R. Moldova şi două în Ucraina). În anul 2020 nu a fost condiții favorabile pentru realizarea viiturii ecologice de primăvară, anul curent, 2021, prezintă o situație hidrologică mult mai bună. Noi depunem efort pentru a negocia cu echipa din Ucraina cu privire la volumele de apă trebuie să fie stocate în cadrul lacului de acumulare de la barajul Dnestrovsk, și la graficul viiturii ecologice (hidrograful viiturii ecologice de primăvară) care trebuie planificat în felul ca să ia consideraţie interesele diferitor specii de peşti şi păsări din lunca fluviului Nistru.
E timpul să păstrăm resursele de apă și să regândim atitudinea față de ape!!
_______
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.