Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (05 - 11.10.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Pe data de 7 octombrie structurile de forță ale regimului separatist transnistrean au sechestrat 4 cetățeni ai Republicii Moldova.
Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că i-a identificat pe angajații așa-numitului minister al securității de la Tiraspol, care au participat la răpirea unuia dintre ei, polițist.
Biroul Politici de Reintegrare a informat partenerii internaționali despre cele întâmplate.
Pe marginea subiectului s-au expus Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PAS Mihai Popșoi, deputatul Chiril Moțpan, analistul român Cristian Hrițuc, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Alexandru Jizdan, Asociația Promo-LEX, Misiunea OSCE.
Pe data de 8 octombrie, Tiraspolul a anunțat despre eliberarea a două din cele patru persoane reținute.
după ce într-o postare pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon a menționat că a cerut „eliberarea cât mai rapidă a cetățenilor moldoveni”
Pe data de 9 octombrie, Asociația Promo-Lex a anunțat că Andrei Amarfi, angajat al IP Florești, și Alexandru Puris, angajat al ASP Sănătăuca, au ajuns acasă și se simt bine. Totodată, în continuare nu se știe nimic despre celelalte două persoane, Adrian Glijin și Stanislav Mânzarari.
Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, e convins că răpirea celor patru este un scenariu cu miză electorală.
SCANDAL
Vineri, spațiul mediatic a fost zguduit de dezvăluirea că Igor Dodon s-ar fi întâlnit cu Plahotniuc în Grecia pe 30 august 2020.
Purtătoarea de cuvânt a candidatului independent Igor Dodon, Ludmila Muntean, a dezmințit dezvăluirile din presă.
ALEGERI
În buletinul de vot la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020 se vor regăsi opt candidați. CEC a refuzat înregistrarea altor 5 persoane.
Watchdog.MD a declarat că CEC a hotărât distribuirea secțiilor de votare peste hotare fără a organiza consultări transparente cu societatea civilă.
Băncile comerciale au refuzat deservirea partidului „ȘOR”. Ilan Șor, condamnat în prima instanță la 7 ani de pușcărie într-un dosar legat de frauda bancară, a reamintit că refuzul băncilor blochează, de fapt, campania electorală a candidatului formațiunii, Violeta Ivanov.
Banca Națională a Moldovei (BNM) a reacționat cu un comunicat în care în special, se invocă Legea nr. 308/2017.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională interdicția prestării serviciilor oneroase de organizațiile necomerciale pentru concurenții electorali în perioada campaniei electorale.
Partidul „Pro Moldova” a acuzat CEC de interpretarea arbitrară și selectivă a prevederilor legislației în raport cu candidații la scrutinul prezidențial.
Ce cred experții Igor Boțan ți Valeriu Pașa despre participarea cetățenilor din regiunile necontrolate de în alegeri?
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Ministrul Afacerilor Interne Pavel Voicu este internat într-o secție de tratament intensiv, fiind infectat cu noul coronavirus. Se menține nivelul înalt de îmbolnăviri în republica Moldova.
ANSP, ANSA, MAI împart amenzi pentru încălcarea regimului sanitar.
WatchDog.md depistează nereguli în modul de abordare de către autorități a obligațiunilor sale în combarterea pandemiei.
Autoritățile depun eforturi pentru a produce Remdesevir în țară.
REFORMA JUSTIȚIEI
Potrivit ambasadorului UE Peter Michalko, sistemul justițiar trebuie reformat în mod credibil, transparent și cu participarea experților.
Ministrul justiției Fadei Nagacevschi a declarat anterior că sistemul justițiar din Republica Moldova activează de la o zi la alta fără o strategie și un plan de acțiuni bine pus la punct.
ECONOMIA
Zeci de microbuze de rută au protestat în fața Guvernului.
Datele BNS arată că, în ultimele 12 luni, produsele alimentare s-au scumpit în medie cu aproape 6 la sută.
Republica Moldova ocupă locul 15 printre exportatorii mondiali de struguri de masă în stare proaspătă și locul trei, după volumul exportat per cap de locuitor.
CIRCUITUL IDEILOR
Mihai Mogîldea, lider de echipă la IPRE, consideră că, în alegerile prezidențiale din această toamnă, departajarea dintre primii doi candidați ar putea fi strâns legată de doi factori.
În cadrul dezbaterilor publice de la Agenția IPN „Dificultăți de traducere: De ce alegătorii rusolingvi sunt mai rezervați față de еurointegratori?” juristul Ștefan Gligor a numit două condiții de schimbare spre bine în Moldova.
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române consideră că „de-geopolitizarea” alegerile prezidențiale, ar avantaja Federația Rusă.
Principala sursă de transmitere a COVID-19 o reprezintă tinerii infectați cu forme asimptomatice de boală și cei care nu poartă corect masca de protecție, consideră șeful Departamentului de Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, Adrian Belîi.
FILARMONICA
Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a declarat că Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” care a fost grav avariată în urma incendiului din 24 septembrie 2020, va fi reconstruită.
Cea de a 80-a stagiune a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” a fost inaugurată în seara de 9 octombrie.
Evenimentele săptămânii, detaliat
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Polițistul Andrei Amarfi de la Inspectoratul de Poliție Florești a fost răpit miercuri, 7 octombrie. El a fost scos din curtea casei sale, din orașul Camenca, de câteva persoane cu cagule pe cap și haine care aveau inscripția „MGB”, a așa-numitului minister al securității de la Tiraspol.
Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că i-a identificat pe angajații așa-numitului minister al securității de la Tiraspol, care au participat la răpirea polițistului. Materialele prealabile obținute vor fi transmise în adresa Procuraturii Generale în suportul măsurilor procesual-penale inițiate pe cazul dat.
După ce, pe rând, Procuratura Generală, SIS și MAI s-au sesizat pe marginea răpirii polițistului moldovean, Biroul Politici de Reintegrare a dat un comunicat că subiectul a fost adus în atenția mediatorilor în formatul 5+2, Oficiului CoE în Republica Moldova și Reprezentanței ONU în Republica Moldova și va fi abordat de către Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control în ședința de săptămâna aceasta a CUC, se mai arată în comunicatul Biroului.
Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PAS Mihai Popșoi, a declarat că cere explicații lui Igor Dodon și premierului Ion Chicu cu privire la răpirea polițistului. Deputatul a menționat că subiectul răpirii polițistului trebuie dezbătut la următoarea ședință a Parlamentului. „După ce veteranii războiului de pe Nistru au fost târâți pe asfalt la ordinul lui Igor Dodon, iată că deja ofițeri de poliție sunt răpiți și sechestrați. După ce l-a numit pe Krasnoselski președinte, cine este Igor Dodon?”, a mai spus deputatul.
În legătură cu acest „caz strigător la cer, când un polițist este răpit în plină zi," deputatul Chiril Moțpan, ex-președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, a cerut demisia ministrului de Interne Pavel Voicu și a directorului Serviciului de Informații și Securitate Alexandr Esaulenco.
„Cazul polițistului moldovean răpit de KGB-ul transnistrean ne arată cât de slab este statul moldovean”, a opinat analistul român Cristian Hrițuc.
Alexandru Jizdan, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, a anunțat despre RĂPIREA A PATRU PERSOANE (evidențiat de redacție), în total, dintre care două din Camenca, de către angajații ministerului securității de la Tiraspol. Pe lângă un polițist, este vorba despre un angajat al Agenției Servicii Publice (ASP) și alte două persoane despre care nu se cunoaște practic nimic.
Asociația Promo-LEX a cerut în regim de urgență președintelui, premierului și Biroului Politici pentru Reintegrare să întreprindă rapid acțiuni eficiente pentru stabilirea locului unde se află una din persoanele răpite, Adrian Glijin, precum și eliberarea imediată și necondiționată a acestuia. Persoana a fost răpită de cinci inși mascați miercuri, 7 octombrie, în jurul orei 13.00, pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca.
Într-o declarație, Misiunea OSCE a precizat că este în contact cu ambele părți, dar și cu Comisia Unificată de Control pentru a clarifica toate circumstanțele și și-a exprimat regretele.
Pe data de 8 octombrie, Tiraspolul a anunțat despre eliberarea a două din cele patru persoane reținute pe 7 octombrie: „Organele de drept ale Transnistriei s-au abținut de la aplicarea măsurilor preventive sub formă de arest la adresa reprezentanților structurilor de forță ale Moldovei, aceștia fiind eliberați de sub strajă”, spune comunicatul, specificând că acțiunea a rezultat dintr-o „convorbire telefonică a președinților Republicii Moldovenești Nistrene și Republicii Moldova”.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon a menționat că a cerut „eliberarea cât mai rapidă a cetățenilor moldoveni”, iar „demersurile făcute au adus rezultatele dorite”. Întrebat dacă acesta este un scenariu bine pus la punct în context electoral, Vladislav Kulminski, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice, afirmă că acest lucru se va afla în viitorul apropiat.
Pe data de 9 octombrie, Promo-Lex a anunțat că Andrei Amarfi, angajai al IP Florești, și Alexandru Puris, angajat al ASP Sănătăuca, au ajuns acasă și se simt bine. Totodată, în continuare nu se știe nimic despre celelalte două persoane, Adrian Glijin și Stanislav Mânzarari.
Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, e convins că răpirea celor patru este un scenariu cu miză electorală. Mai mult, fostul președinte îl acuză pe actualul șef al statului Igor Dodon, candidat independent la prezidențiale, că ar fi beneficiarul acestei situații, în detrimentul imaginii Ministerului Afacerilor Interne. Președinția însă respinge categoric aceste acuzații. "Igor Dodon îl tratează cu respect pe domnul Vladimir Voronin, motiv pentru care ne abținem să comentăm declarațiile sale", a declarat purtătorul de cuvânt al candidatului independent Igor Dodon.
SCANDAL
Vineri, spațiul mediatic a fost zguduit de dezvăluirea că Igor Dodon s-ar fi întâlnit cu Plahotniuc în Grecia pe 30 august 2020, la hotelul Pomegranate, Halkidiki.
Potrivit Ziarului Național, președintele Igor Dodon, în regim de urgență, în plină pandemie, ignorând sărbătorile naționale ale Republicii Moldova, aniversarea căsătoriei sale și negând până în ultimul moment plecarea, ajunge pe 28 august în Grecia, în Uranopolis, unde oficial se va vedea cu stareții de pe Sfântul Munte, iar neoficial - cu starețul politicii de la Chișinău, Plahotniuc.
Purtătoarea de cuvânt a candidatului independent Igor Dodon, Ludmila Muntean, a declarat că cele apărute în presă sunt „aberații aruncate de oponenții electorali”.
ALEGERI
În buletinul de vot la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020 se vor regăsi opt candidați. Este vorba despre Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon, Violeta Ivanov, Maia Sandu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă.
Cinci candidați nu au fost înregistrați de CEC. E vorba de Andrian Candu, Alexandr Kalinin, Ion Costaș, Constantin Oboroc și Serghei Toma.
Numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor, la etapa încheierii procedurii de actualizare a listelor electorale, este de 3 287 140. Potrivit CEC, din numărul total de alegători, 2 798 306 de persoane sunt atribuite pe unități administrativ-teritoriale de nivelul doi. Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință. Este vorba inclusiv despre cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (232 631 de persoane) și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova (256 203).
Watchdog.MD a declarat că Comisia Electorală Centrală a hotărât distribuirea secțiilor de votare peste hotare fără a organiza consultări transparente cu societatea civilă și fără a ține cont de neregulile semnalate de presa independentă. În pofida numeroaselor mărturii personale și a investigațiilor jurnalistice că înregistrările prealabile în Rusia sânt falsificate, CEC a hotărât să crească numărul secțiilor din Rusia până la 17, un record istoric.
Totodată, CEC, cu încuviințarea Comisiei juridice a Parlamentului, condusă de socialistul Vasile Bolea, a decis să ia ca bază pentru calcularea numărului de secții din diasporă nu precedentul scrutin prezidențial din 2016, unde moldovenii din străinătate s-au mobilizat masiv, ci parlamentarele din 2019, unde prezența a fost mai scăzută.
În esență, acesta este încă un truc pentru a justifica un număr mai mic de secții în Occident și un număr mai mare în Rusia, a opinat ONG-ul.
Partidul „ȘOR” a informat la începutul săptămânii că o bancă comercială i-a blocat conturile după o cooperare de ani de zile, iar alte instituții financiare ar refuza să încheie contracte cu formațiunea.
Liderul formațiunii Ilan Șor, condamnat în prima instanță la 7 ani de pușcărie într-un dosar legat de frauda bancară, a reamintit că refuzul băncilor blochează, de fapt, campania electorală a candidatului formațiunii, Violeta Ivanov. Politicianul s-a declarat sigur că aceste presiuni au loc la indicația directă a Băncii Naționale.
Banca Națională a Moldovei (BNM) a reacționat cu un comunicat în care în special, se atrage atenția că „Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului stabilește, între altele, obligația băncilor de a aplica anumite măsuri de precauție și precauție sporită în relațiile cu clienții lor și să asigure efectuarea unei analize abordate pe risc a acestor relații. Deciziile privind inițierea, continuarea sau terminarea relației de afaceri cu fiecare client în parte se iau de către bancă de sine stătător, în funcție de riscul asociat clientului și tranzacțiilor acestuia. asigurând supravegherea prudențială a băncilor în scopul protejării intereselor deponenților și al menținerii stabilității și viabilității sistemului bancar din Republica Moldova”.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională interdicția prestării serviciilor oneroase de organizațiile necomerciale pentru concurenții electorali în perioada campaniei electorale. Hotărârea vine după ce deputatul Sergiu Litvinenco a contestat unele prevederi din Legea cu privire la organizațiile necomerciale, care le interzic organizațiilor necomerciale să presteze servicii pentru concurenții electorali în perioada campaniei electorale.
„PRO MOLDOVA” a acuzat Comisia Electorală Centrală de interpretarea arbitrară și selectivă a prevederilor legislației în raport cu candidații la scrutinul prezidențial. Potrivit unui comunicat de presă al formațiunii, probele prezentate de Andrian Candu pentru validarea semnăturilor ignorate de CEC „au fost trecute cu vederea” de membrii Comisiei: „În același timp, alți candidați cărora li s-au imputat aceleași deficiențe în listele de subscripție au fost înscriși în calitate de candidați”.
Expertul Igor Boțan a relevat în contextul dezbaterilor publice „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, organizate de Agenția de presă IPN, că „în Georgia și Ucraina prin legislație se interzice organizarea alegerilor în circumscripțiile electorale care se află pe teritorii necontrolate. În Republica Moldova nici nu s-a dorit să se asculte de această practică, pentru că a existat interes. Acolo unde există interes, acolo nu domină rațiunea”, a spus Igor Boțan.
Dreptul la vot pentru cetățenii care locuiesc permanent pe teritorii ocupate trebuie restricționat până la restabilirea integrității teritoriale. „În momentul în care nu poți asigura că acești oameni se informează corect, liber; că toți agitatorii, candidații merg liber, comunică, se întâlnesc… Cu atât mai mult, când acești oameni pot fi influențați de structuri antistatale, este un nonsens să organizezi alegeri pe acel teritoriu”, a argumentat Valeriu Pașa, manager de proiecte, Comunitatea WatchDog.
Premierul Ion Chicu a comunicat în contextul întrevederii cu reprezentantul OMS în Republica Moldova, Igor Pocanevici, că Guvernul va procura 3 milioane de măști de protecție, ce vor fi înmânate fiecărui participant la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie și 15 noiembrie, dacă va fi necesar.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
FLASH! Ministrul Afacerilor Interne Pavel Voicu a confirmat pe rețelele de socializare că este internat într-o secție de tratament intensiv, fiind testat pozitiv cu noul coronavirus. Voicu a fost deja o dată infectat cu covid-19 în luna mai.
Alte 1062 de cazuri de COVID-19 au fost confirmate 7 octombrie, în Republica Moldova, din 3 565 de teste. Pe parcursul zilei de 8 octombrie au fost confirmate 1121 de cazuri noi de COVID-19, inclusiv la 65 de lucrători medicali, din 3728 de teste. Pe data de 9 octombrie, au fost înregistrate 918 de cazuri noi de COVID-19, după procesarea a 3.174 de teste primare.
Agenția pentru Sănătate Publică a verificat recent 126 de obiective, inclusiv instituții de învățământ, instituții medicale, frizerii etc. Au fost depistate abateri și au fost emise 11 procese verbale de contravenție, iar activitatea unei instituții a fost sistată.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, a menționat că peste 365 de unități comerciale (magazine, depozite, farmaciile veterinare, unitățile de procesare) au fost verificate, în 14 unități au fost depistate neconformități.
Angajații MAI au înregistrat 646 de contravenții legate de ignorarea cerințelor impuse de CNESP, în situațiile grave s-au întocmit procese verbale. Din numărul aproximativ de 13 mii de cetățeni care sunt în autoizolare la domiciliu, 73 conștient au părăsit locul de aflare și li s-au întocmit procese verbale.
WatchDog.md a realizat un studiu video în care examinează cum au deschis autoritățile instituțiile de învățământ: „Înainte de începerea anului școlar, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a prelungit starea de urgență, dar a permis redeschiderea școlilor. De fapt, autoritățile centrale au pasat către cele locale responsabilitatea pentru reluarea învățământului, pentru sănătatea elevilor și a învățătorilor.
În loc să reglementeze cum anume va decurge procesul educațional și să asigure condițiile necesare, Guvernul a lăsat această sarcină pe umerii primăriilor și consiliilor raionale, care nu au nici banii, nici specialiștii necesari. Mai mult, directorii de școli au fost obligați să aleagă între șapte scenarii de reluare a lecțiilor, deși unele dintre ele, precum învățământul la distanță, erau imposibile în practică, fiindcă nu toți elevii și profesorii au calculatoare”.
Miza Guvernului, accentuează experții Watchdog.MD, este să iasă basma curată, dacă școlile și grădinițele devin focare de COVID.
Autoritățile de la Chișinău poartă discuții pentru a obține licența de producere a medicamentului Remdesevir. Totodată, Agenția Medicamentului anunță că a lansat discuții cu producătorii autohtoni, dar și cu autoritățile din alte state, pentru a identifica o soluție prin care țara noastră să aibă posibilitate să producă acest preparat. Întâi și-ntâi, e vorba că produsul va fi tot timpul la îndemână. „Al doilea aspect este accesibilitatea, există prețul, fără cheltuieli de transport, cheltuieli logistice”, a declarat directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Eremei Priseajniuc.
REFORMA JUSTIȚIEI
Potrivit ambasadorului UE Peter Michalko, sistemul justițiar trebuie reformat în mod credibil, transparent și cu participarea experților, a societății civile, a partidelor politice și a celor care reprezintă sistemul justiției. În același timp, este important ca să nu existe un regres în ceea ce privește credibilitatea justiției și în ceea ce-i privește pe cei care activează în sectorul justiției.
„Vorbim despre unele cazuri când vedem că cei care au fost parte a sistemului, în care justiția din Republica Moldova a servit unor interese particulare, reapar în funcții. În acest context, cetățenii își pun întrebări, dacă sistemul justiției chiar poate fi credibil în ceea ce privește justiția independentă”, a declarat Peter Michalko. În opinia diplomatului, „nu trebuie să ajungem în situația în care cetățenii să vadă un regres, să reapară dubii care au existat în trecut în ceea ce privește independența justiției, în ceea ce privește necesitatea pentru cetățeni să se simtă egali în fața legii. Să nu fie victime ale corupției și să fie siguri că sunt tratați de către justiție în mod egal, așa cum trebuie să fie tratați cetățenii într-o țară democratică”, a adăugat ambasadorului UE.
Ministrul justiției Fadei Nagacevschi, a declarat anterior că sistemul justițiar din Republica Moldova activează de la o zi la alta fără o strategie și un plan de acțiuni bine pus la punct. Potrivit lui, ultima strategie din domeniul justiției a expirat în 2018, iar prevederile din următorul document se vor aplica începând cu anul viitor, doar în cazul în care va fi votat în Parlament.
ECONOMIA
Zeci de microbuze de rută au fost aliniate miercuri în fața Guvernului, în semn de protest. Prin această acțiune, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto cere Guvernului întoarcerea gărilor și stațiilor auto în gestiunea statului. Protestatarii acuză compania care administrează acum gările că ar fi acumulat datorii enorme față de transportatorii de pasageri. Mai mult, de când jumătate din acțiunile firmei au ajuns la un apropiat al actualei guvernări, schema de extorcare a banilor de la transportatori ar fi fost reluată. Iar cei care ar fi repus-o în practică ar fi persoanele reținute anterior de Centrul Național Anticorupție, care, din spusele lui Oleg Alexa, președintele APOTA, ar fi ajuns în funcții de conducere.
Datele BNS arată că, în ultimele 12 luni, produsele alimentare s-au scumpit în medie cu aproape 6 la sută. Prețul fructelor a crescut cu 27,8%, iar a legumelor - cu peste 11 la sută. Uleiul vegetal este în prezent mai scump cu peste 6,2%, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar pâinea, considerată produs alimentar de primă necesitate, cu 3,7 la sută.
Tendințele de creștere a prețurilor se vor menține. . În acest an, cultivatorii au obținut o recoltă totală de 630 de mii de tone de grâu, adică de aproape două ori mai puțin decât în 2019. Floarea soarelui a fost colectată într-o cantitate de doar 400 de mii de tone, cu peste 40 la sută mai puțin.
Republica Moldova ocupă locul 15 printre exportatorii mondiali de struguri de masă în stare proaspătă și locul trei, după volumul exportat per cap de locuitor, arată datele prezentate de East-Fruit. Totodată, Moldova oferă de obicei cele mai competitive prețuri ale strugurilor de masă printre primele 25 de țări exportatoare, ajungând să controleze 15% din piața rusă a strugurilor de masă.
Piața sa cu cea mai rapidă creștere este UE, condusă de România și Polonia, poama moldovenească ajunge în Mongolia și Irak. Cel mai popular soi exportat de producătorii autohtoni este „Moldova”. Anual, se exportă aproximativ 80 de mii de tone de struguri.
CIRCUITUL IDEILOR
Mihai Mogîldea, lider de echipă la IPRE, consideră că, în alegerile prezidențiale din această toamnă, departajarea dintre primii doi candidați ar putea fi strâns legată de doi factori: 1) alianțele de conjunctură ce ar putea apărea înainte sau după primul tur al alegerilor prezidențiale și 2) problemele sistemice ce au afectat ultimele scrutine electorale din Republica Moldova, precum răspândirea știrilor false și dezinformării în spațiul online, transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană și desfășurarea deficitară a procesului de vot peste hotare. Criteriile de departajare între concurenții electorali din Republica Moldova nu au fost și nu sunt arbitrare. Pe parcursul ultimelor ani, acestea au fost controlate și folosite de către partidele aflate la guvernare pentru a-și asigura un scor cât mai bun la alegeri. Acest scrutin vine să confirme încă o dată că nu există voință politică în rândul guvernării pentru a soluționa problemele-cheie ce afectează în mod repetat organizarea proceselor electorale în Republica Moldova. Mai mult, atât majoritatea parlamentară actuală, cât și cele anterioare, au obținut beneficii electorale evidente de pe urma menținerii statu-quo-ului, consideră cercetătorul.
În cadrul dezbaterilor publice de la Agenția IPN „Dificultăți de traducere: De ce alegătorii rusolingvi sunt mai rezervați față de еurointegratori?” juristul Ștefan Gligor a numit două condiții de schimbare spre bine în Moldova. „În primul rând, avem nevoie de noi politicieni. În al doilea rând, trebuie să unim oamenii în jurul agendei de reforme orientate spre construirea statului de drept, în special, a sistemului judiciar independent și eficient”, a declarat Ștefan Gligor. În opinia sa, pentru ca aceste condiții să funcționeze, este nevoie de o simplă majoritate parlamentară. Mai mult, Moldova a avut șansa de a începe cu succes construirea statului de drept, susține juristul. „Bazele acestuia au fost puse de Partidul Comuniștilor. Dar, orientându-se spre UE, comuniștii nu au înțeles importanța statului de drept. Ei au început să folosească în interesul lor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, procuratura, au adus crima organizată la un nou nivel, transformând-o în organe de supraveghere juridică. În loc să construiască statul de drept, lor a început să le crească pofta, astfel încât au pierdut sprijinul Europei", a menționat Ștefan Gligor.
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române: „Republica Moldova alege. Marea dramă a Republicii Moldova este să nu intre în logica Belarusului. Foarte multă lume, în Occident, își dorește ca această regiune să fie privită prin grila de lectură a Belarusului. Adică: vrem alegeri libere, vrem democrație, dar nu vrem geopolitică. Dacă Republica Moldova face această greșeală majoră – și eu cred că România încă nu a transmis aceste mesaje, lucru care mă îngrijorează – de a „de-geopolitiza” alegerile prezidențiale, se predă grilei de lectură belaruse a regiunii. Acesta e un avantaj major pentru Federația Rusă. Federația Rusă vrea, între ghilimele, să democratizeze Belarusul tocmai pentru a da un mesaj și Occidentului de tipul: Ajutați-mă să vă ajut. Și atunci, sigur că vom avea această democrație bleagă și nătângă, fără rezultate, care sigur că electoral va suna bine, dar în realitate nu va avea niciun miez.
Principala sursă de transmitere a COVID-19 o reprezintă tinerii infectați cu forme asimptomatice de boală și cei care nu poartă corect masca de protecție, consideră șeful Departamentului de Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, Adrian Belîi. Medicul menționează că dacă la început se credea că acest val epidemic va trece în trei-patru luni, acum este clar că epidemia va persista un timp indefinit de lung, inclusiv, din cauza că, după însănătoșirea unor pacienți, în societate nu există acea imunitate colectivă.
O altă constatare este că majoritatea absolută a antiviralelor și a altor preparate care ar trebui să inhibe virusul nu au, practic, niciun efect. Tratamentul care poate face o anumită diferență este cel anticoagulant, oxigenoterapia, corticoterapia de scurtă durată și asistența ventilatorie non-invazivă, care de fapt și reprezintă fundamentul tratamentului actual al maladiei, a menționat medicul.
FILARMONICA
Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” care a fost grav avariată în urma incendiului din 24 septembrie 2020, va fi reconstruită. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a declarat că nu există dubii în privința reconstrucției clădirii în urma incendiului devastator.
Ministerul susține că în spațiul public există o mobilizare masivă, fapt pentru care aduce mulțumiri tuturor celor implicați. „Colegi din România, filarmonicile din București, Oradea, Iași, mulți oameni de cultură și artă. O solidarizare cum nu s-a mai văzut, a oamenilor politici, a oamenilor simpli, oamenilor de cultură, din domeniul științei în jurul acestui obiectiv care cu siguranță va fi reconstruit”, a spus ministrul.
Cea de a 80-a stagiune a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” a fost inaugurată în seara de 9 octombrie. Evenimentul s-a desfășurat în incinta Palatului Republicii. În cadrul spectacolului vocal-simfonic au evoluat: Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale, director artistic și prim-dirijor Mihail Agafița; Capela Corală Academică „Doina”, director artistic și prim-dirijor Ilona Stepan; Alexandru Ureche (vioară) și Diana Voronețcaia (pian).
SUBIECTE DE URMĂRIT
Autoritățile au anunțat înăsprirea, din 1 octombrie, a normelor sanitare în public, dar aceasta n-a schimbat, practic, peisajul, nici în sate, nici la oraș. Totodată, se raportează despre un anumit număr de amenzi, dar încălcările nu sunt arătate publicului pentru a servi ca avertisment și ca învățătură.
Creșterea numărului de îmbolnăviri printre copii pune în dificultate procesul de instruire, care, totuși, trebuie să continue.
Derularea campaniei electorale cere întrunirea cetățenilor, ceea ce în condițiile de înmulțire a numărului de infectați devine un exercițiu destul de hazardat, plin de pericole pentru oamenii pe care politicienii spun că îi respectă.
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".