Vulnerabilităţile elitelor politice faţă de Răsărit împiedică tranziţia democratică în R. Moldova, studiu

Valorile autoritare promovate dinspre est subminează eforturile de dezvoltare democratică a R. Moldova. De această părere este Dumitru Mânzărari, autorul studiului „Politica externă a Federaţiei Ruse ca obstacol al dezvoltării democratice în spaţiul post-sovietic”. Studiul a fost prezentat marţi, 9 iunie, la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, transmite Info-Prim Neo. Autorul punctează asupra unor chestiuni care descriu vulnerabilităţile statului R. Moldova, la nivel de elite, structuri, instrumente operaţionale. Potrivit lui Dumitru Mânzărari, elitele autoritare sunt mai vulnerabile la influenţa externă, decât elitele democratice. Moldova simte mai puternic influenţa valului autoritar, în acest moment, ca urmare a pierderii unor indicatori esenţiali pentru procesul intern de democratizare: justiţie independentă, presă liberă, proces decizional transparent şi predictibil, opoziţie protejată prin legi speciale. Situaţia de criză politică este explicată atât de recidivele vechiului sistem sovietic, cât şi de caracterul relativ izolat al ţării faţă de procesul integraţionist european. Aceste două tendinţe explică caracterul vulnerabilităţilor specifice ale R. Moldova faţă de Rusia, condiţionate şi de insecuritatea resimţită la nivel individual şi naţional, explică Mânzărari. Expertul spune că anumite elite politice ale R. Moldova sunt tentate să-şi promoveze interesele personale şi de grup, în detrimentul responsabilităţilor faţă de populaţia pe care ar trebui s-o reprezinte: „Iată de ce modelul estic de guvernare autoritară este atractiv. Or, acceptarea normelor liberal-democratice ar presupune din start existenţa unei justiţii independente, care să taxeze abuzurile de competenţă.” În consecinţă, statul va asemăna tot mai mult cu chipul celui care este controlat cel mai mult de către factorul extern. Ţinând cont de faptul că influenţa estică a sporit în ultimii ani de guvernare, R. Moldova a alunecat spre un model mai autoritar de guvernare. Democratizarea poate fi totuşi atinsă în R. Moldova printr-o mobilizare mai eficientă a partenerilor occidentali, este de părere Mânzărari. El a mai spus că, „din anumite motive, politice sau economice, UE a ezitat să-şi asume roluri mai active până în acest moment, fiind mai mult interesat în calmarea Moscovei, decât în confruntare, care, de fapt, este absolut inevitabilă. Prin ricoşeu, însă, Rusia percepe aceste mişcări ca pe „cedări” obiective, sau concesii pe care le poate smulge elitelor UE, folosindu-se de anumite pârghii de presiune sensibile pentru Bruxelles (resursele energetice livrate consumatorilor europeni), acţionând de parcă ar discuta cu un oponent slab, cu vulnerabilităţi vădite, pe care Rusia le poate uşor exploata”. Studiul conţine recomandări de redresare a problemelor tranziţiei democratice. Se impune necesitatea studierii temeinice a tehnologiilor non-militare folosite de Rusia pentru acapararea controlului politic asupra Moldovei şi a altor state CSI. Deoarece conducerea Moldovei nu este capabilă să reziste presiunilor externe ale Kremlinului, unica posibilitate de a nu permite transformarea într-un „satelit clasic” al Rusiei este ca occidentul să se implice mai activ, prin contracararea permanentă a politicilor ruseşti de influenţă, consideră autorul studiului.