Voluntarii războiului de la Nistru au luat arma în mână pentru a fi liberi la ei acasă

[Articol Info-Prim Neo din ciclul „20 de ani de la începutul războiului. Când va fi pace?”] La 20 de ani de la conflictul armat pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova (1991-1992) încă nu toţi cei care au mers pe câmpul de luptă sunt legiferaţi. Voluntarii spun că au făcut nenumărate demersuri să obţină statut de veteran de război, însă statul nu a fost niciodată receptiv la doleanţele lor. [Voluntarii au înlocuit Armata] Preşedintele Consiliului Republican al Uniunii Voluntarilor, Sergiu Caracai, spune că primii au ieşit pe câmpul de luptă locuitorii din regiunea transnistreană, ale căror familii erau maltratate şi ale căror gospodării erau distruse de militarii Armatei a 14-a, de KGB-işti şi de voluntarii cazaci. Mai târziu, la apelul preşedintelui Mircea Snegur, au reacţionat şi voluntari din alte regiuni. „Aproximativ 80% din cei care au luptat au fost voluntari. Noi conştient am înlocuit Armata, care atunci nu era”, a declarat Sergiu Caracai. Mihail Moroi, voluntar din Anenii Noi, spune că a mers pe câmpul de luptă pentru că ţara avea nevoie şi pentru că a vrut să fie liber la el acasă, nu a făcut-o pentru careva interese. „Când am auzit apelul preşedintelui Mircea Snegur, m-am dus printre primii oameni din sat şi m-am înscris la Primărie pentru a merge la război. În acel moment nu m-am gândit nicio secundă că aş putea proceda altfel. Am mers să luptăm pentru independenţa ţării şi pentru viitorul familiilor noastre”, îşi aduce aminte un alt voluntar, Vladimir Vlah, din satul Mereni. [Minţiţi timp de 20 de ani] Preşedintele Consiliului Republican al Uniunii Voluntarilor spune că, după aproximativ 200 de solicitări oficiale adresate autorităţilor timp de 20 de ani, voluntarii care au participat în războiul de la Nistru au rămas nelegiferaţi. „Nici nu suntem luaţi în seamă de autorităţi, suntem trataţi drept nişte bandiţi. Ne-am adresat cu sute de scrisori şi n-am primit niciun răspuns. Nu suntem recunoscuţi ca veterani de război, nu avem un statut oficial care să recunoască că am luptat pentru ţara noastră. Ne-am înrolat la apelul preşedintelui de atunci, ni s-au dat arme, am lepădat casa, familia, serviciul şi am ieşit pe câmpul de luptă”, a spus Sergiu Caracai. Anatol Croitor, originar din Coşniţa, susţine că voluntarii au fost minţiţi pe parcursul a 20 de ani. „Nu avem niciun fel de privilegii. Ne-au fost promise nişte credite preferenţiale, pe care le-au primit tot militarii şi oamenii care nici măcar nu fost la război”. Voluntarii nelegiferaţi de la Nistru îşi doresc să fie recunoscuţi veterani de război. Acest lucru, pe lângă prestigiu, le-ar aduce şi unele beneficii: gratuităţi în transportul public şi în serviciul de sănătate, ajutoare umanitare cu anumite ocazii etc. Voluntari care au obţinut legitimaţie de participant la conflict au unele ajutoare, deşi nesemnificative. Unul dintre ei, Vladimir Vlah, spune că are o îndemnizaţie lunară de 25 de lei, iar pe timp de iarnă mai ridică şi o alocaţie pentru lemne. Pe lângă aceasta i se mai fac şi unele scutiri la întreţinere. [Cuvântul autorităţilor] Şeful Direcţiei Personal a Ministerului Apărării, colonelul Eduard Ohladciuc, spune că voluntarii care au participat la acţiunile de luptă au fost puşi în subordinea comandamentului unităţilor militare aflate pe poziţiile de luptă, care au purtat răspundere de conduita acestora pe durata acţiunilor de luptă, au fost incluşi în statele acestor unităţi, au fost înarmaţi şi asiguraţi logistic conform cerinţelor regulamentelor militare. Astfel, voluntarii care au participat la acţiunile de luptă din cadrul conflictului armat sunt absolut întemeiat sub incidenţa Legii nr.190-XV din 08.05.2003 cu privire la veterani şi beneficiază de protecţie socială suplimentară, în măsură egală cu persoanele care au fost obligate să participe la aceste ostilităţi. Conform atribuţiilor funcţionale, gestionarea bugetului asigurărilor de stat şi a bugetului de stat nu ţine de competenţa Ministerului Apărării. Ca urmare, în bugetul ministerului nu sunt prevăzute surse în acest scop, a declarat Eduard Ohladciuc. Potrivit colonelului, voluntarii deţin legitimaţii de participant la conflict, şi beneficiază de protecţie socială prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Generalul Vasile Grosu, care a îndeplinit în perioada războiului funcţia de şef al Direcţiei artilerie a Forţelor Armate, e de părere că datele vehiculate de unele ONG-uri despre numărul voluntarilor în război sunt exagerate, deşi recunoaşte că a fost dusă o evidenţă foarte slabă a celor înrolaţi în câmpul de luptă. În primele zile de război, până au fost mobilizaţi militarii, mai ales în unele localităţi atacate de gardişti, e posibil ca numărul voluntarilor să fi atins 80%, peste câteva zile însă tabloul s-a schimbat considerabil, a spus generalul. [Schimbarea aşteptată] În opinia generalului Vasile Grosu, o cale de îmbunătăţire a situaţiei voluntarilor ar fi iniţierea unui proces de identificare a tuturor persoanelor care au participat la război, în toate administraţiile publice locale. Voluntarii cu legitimaţie de participant la conflict ar trebui să fie trecuţi în registre speciale, iar în cazul celorlalţi să se facă investigaţii de ordin local, care ar permite luarea unei decizii de atribuire a legitimaţiilor de veteran. Problema care poate face dificil acest proces sunt metodele transparente la care ar trebui să se gândească şi să le asigure autorităţile. Sergiu Caracai, preşedintele Consiliului Republican al Uniunii Voluntarilor, spune că voluntarii se vor simţi împăcaţi atunci când se va schimba atitudinea autorităţilor faţă de ei, atât la nivel de conştiinţă, cât şi la nivel de acţiuni, de resurse materiale alocate. [Svetlana Maftei, Info-Prim Neo]