Volumul ajutorului financiar acordat de UE a depins totdeauna de capacitatea de absorbţie a Moldovei, Dirk Schuebel

Volumul şi calitatea ajutorului financiar acordat de Uniunea Europeană au depins totdeauna, în primul rând, de capacitatea de absorbţie a instituţiilor moldave, a declarat Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău Dirk Schuebel într-un interviu acordat Agenţiei Info-Prim Neo, referindu-se la tendinţele ajutorului pe parcursul anilor. „Ţin să menţionez că începând cu 2007 noi am trecut la aşa-numitul suport bugetar, adică oferim ajutor guvernului pentru a sprijini un anumit sector din buget, ceea ce înseamnă că a crescut încrederea noastră în Guvernul Republicii Moldova. La moment avem trei domenii mari pe care le finanţăm prin acest suport bugetar şi anume: domeniul social, domeniul ocrotirii sănătăţii şi domeniul care ţine de apă şi alimentarea cu apă. În anul acesta, sectorul care va beneficia de suportul bugetar este dezvoltarea rurală. Am ales sectoarele respective considerând că anume în ele avem capacitatea de absorbţie, dat fiind faptul că există strategii naţionale pentru aceste sectoare concrete”. Referindu-se la capacitatea Moldovei de asimilare a finanţelor oferite, el a declarat că situaţia este asemănătoare cu cea a altor ţări aflate în aceeaş situaţie. „Eu nu ştiu nicio ţară care ar avea o situaţie perfectă în ce priveşte absorbţia acestor fonduri. Republica Moldova, desigur, nu este o excepţie, nu este nici ea perfectă. Noi încercăm să îmbunătăţim această capacitate de absorbţie, dar rămâne o cale lungă de parcurs. Recent, majoritatea donatorilor Republicii Moldova au semnat împreună cu prim-ministrul Vlad Filat un document care se numeşte „Principii de partenerat” . Unul din scopurile acestor principii este anume sporirea capacităţii de absorbţie a instituţiilor Republicii Moldova”. Dirk Schuebel este de părere că sprijinul oferit de UE a contribui la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din Republica Moldova şi a menţionat în special aportul mare al Misiunii EUBAM care a îmbunătăţit colaborarea dintre serviciile de frontieră şi cele vamale cu Ucraina. Ambasadorul UE a adus un alt exemplu recent, referindu-se la începerea implementării unui proiect finanţat de Uniunea Europeană la Hânceşti, unde a avut a fost deschis un azil pentru persoanele în etate. „Deşi este un proiect nu prea mare, 270 mii euro, dacă nu mă înşel, am văzut cât de fericite erau aceste persoane care au zis că acum, la finele vieţii, au o viaţă care merită să fie trăită. Acesta este unul din micile succese pe care noi am reuşit să le obţinem, apropo, este vorba despre un proiect de cooperare transfrontalieră”. UE este cel mai mare donator al Republicii Moldova de la declararea Independenţei, acordându-i mai mult de 500 mln euro în calitate de ajutor.