Volatilitatea cursului produce presiuni. Comentariu economic Info-Prim Neo

Fluctuaţiile mari ale cursului leului moldovenesc în raport cu euro şi hrivna ucraineană din săptămâna trecută este un efect direct al crizei financiare şi nu pot fi temperate de Banca Naţională a Moldovei în condiţiile în care această volatilitate este importată. Leul s-a depreciat cu 10 la sută în raport cu moneda europeană în săptămâna în care aceasta s-a apreciat faţă de dolar până la cel mai înalt nivel din ultimele două luni, creşterea zilnică atingând 1,27-3,96%. Pe de altă parte, moneda naţională s-a întărit cu 23 la sută în comparaţie cu hrivna ucraineană, aflată în cădere liberă. Cursul leului moldovenesc este stabilit în raport cu dolarul SUA, astfel că orice oscilaţie semnificativă a cotaţiei acestuia faţă de alte valute se reflectă pe piaţa valutară internă şi produce presiuni atât asupra afacerilor, cât şi a economiei în general. Riscul valutar persistă, pieţele internaţionale, cuprinse de criză, sunt agitate şi imprevizibile. În aceste condiţii Banca Naţională, Guvernul, dar şi companiile nu prea au spaţiu de manevră atâta vreme cât nu gestionează acest risc valutar. El este cu atât mai mare cu cât valutele principalilor parteneri comerciali ai Moldovei, Federaţia Rusă şi România, au fost mai stabile într-o săptămână extrem de agitată, poate mai puţin rubla rusească, care s-a depreciat cu 6 la sută faţă de euro. Relativ stabil comparativ cu rubla rusească, în faţa căreia a pierdut 2,2% din greutate, leul se menţine cu mult mai stabil în raport cu dolarul. Trei factori determină această stabilitate: remitenţele, investiţiile străine directe şi veniturile din exporturi, care în 2008 au înregistrat o creştere puternică. Transferurile de valută efectuate de persoanele fizice care muncesc peste hotare au urcat, după zece luni, la un nou maxim de 1 399,06 milioane de dolari SUA şi au depăşit astfel nivelul atins în anul 2007 de 1 218,30 milioane USD. Investiţiile străine directe s-au majorat, în nouă luni, cu 70 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Leul moldovenesc este a doua monedă din lume, după coroana cehă, după ce, în primele unsprezece luni din 2008, s-a apreciat cu 9,1% faţă de dolarul american şi cu 24,4% faţă de moneda europeană, se constata într-un recent raport al departamentului de cercetare al Băncii Comerciale Române. "Deşi banca centrală are ca obiectiv principal al politicii monetare ţintirea inflaţiei, încercarea sa de a menţine un echilibru între rata inflaţiei, stabilitatea cursului de schimb şi un nivel scăzut al dobânzilor a determinat limitarea intervenţiilor pentru stabilizarea cursului şi a excesului de lichiditate", menţionau autorii raportului. Banca Naţională este mai curând preocupată de tendinţele de apreciere a leului, decât de o eventuală depreciere a leului pe fondul tendinţelor ce se înregistrează în ţările vecine, a declarat guvernatorul BNM Leonid Talmaci. Şeful băncii centrale constata la începutul săptămânii trecute că oferta de valută este peste cerere, astfel că sume de milioane de dolari nu-şi găsesc cumpărătorul. BNM, care intervine pe piaţă cumpărând valută, nu poate evita aprecierea leului, deoarece este o presiune externă majoră asupra cursului. Există însă unele semne că această presiune ar putea să scadă. Datele Băncii Naţionale arată că în august-septembrie fluxul de remiteri a fost într-o constată scădere, după ce în iulie a atins nivelul maxim din acest an de 180,79 milioane de dolari, iar oficialităţile şi experţii nu exclud că în anul 2009 s-ar putea produce prima scădere a fluxului de remitenţe din ultimii opt ani. Şi investiţiile străine directe vor fi mai mici. Vor scădea şi veniturile din exporturi. Sunt deocamdată doar nişte estimări destul de aproximative în condiţiile în care există foarte mare incertitudine pe pieţele internaţionale, astfel că oficialităţile şi experţii ezită să facă previziuni pentru o perioadă mai lungă, iar Ministerul Economiei şi Comerţului vorbeşte de scenarii optimiste şi pesimiste (prognozele privind intrările de investiţii străine directe oscilează de la 0 la 700 milioane de dolari SUA). Următoarele trei-patru luni vor arăta, probabil, încotro se va mişca economia. Astfel, oferta de valută străină ar putea să se reducă. Pe de altă parte, şi cererea ar putea să scadă, în condiţiile în care nu este exclus că vor scădea preţurile la importuri, care, la rândul lor, se vor reduce. Cuvântul de ordine în următoarele luni va fi „incertitudinea”. Şi în aceste condiţii riscul valutar va continua să fie foarte înalt, iar situaţia din săptămâna trecută când s-a produs o depreciere bruscă a leului moldovenesc în raport cu euro şi o apreciere şi mai mare faţă de hrivna ucraineană s-ar putea repeta oricând. Mişcările violente de curs afectează exportatorii şi importatorii, dar, se pare, şi populaţia a devenit mai precaută la constituirea depozitelor. În noiembrie cetăţenii au depus în bănci cu 9,8% mai puţină valută decât în luna precedentă, când s-a produs o scădere de 19,2 la sută. Spre sfârşitul săptămânii trecute euro a început să piardă teren în faţa dolarului (la 19 decembrie s-a depreciat cu 4,63% faţă de dolar, potrivit Băncii Centrale Europene), astfel că deja la începutul acestei săptămâni ne putem aştepta la o reinversare bruscă a cursului de schimb leu-euro.