Vladimir Voronin deputat sau şef de stat?

Alegerea spicherului sau cea a şefului statului nu reprezintă în sine o procedură prea complicată. Procedura pare a fi artificial complicată atunci când apar persoane cointeresate sau atunci când unele legi sunt interpretate, susţin experţii în drept constituţional. Deţinerea de către Vladimir Voronin a două funcţii semnificative în stat – deputat şi preşedinte în exerciţiu, este în opinia experţilor un subiect controversat, dar foarte interesant sub aspect constituţional. [S-a mers pe încălcarea teoriei separaţiei puterilor în stat] La 12 mai, preşedintele în exerciţiu al R. Moldova a fost ales în calitate de preşedinte al Parlamentului, cu votul celor 60 de deputaţi comunişti din legislativ. Conform Constituţiei, preşedintele în exerciţiu nu ar fi putut ales şi nici confirmat în calitate de spicher, ca urmare a incompatibilităţii expres prevăzute. Victor Popa, doctor în drept constituţional, expert la IDIS „Viitorul” spune că mandatul deputatului Voronin nici nu trebuia să fie validat de către Curtea Constituţională, deoarece există interdicţia ocupării de către şeful statului a oricărei funcţii retribuite. „ A expirat şi termenul de 30 de zile în care deputatul trebuia să decidă dacă rămâne în funcţia incompatibilă sau în funcţia de deputat”, a adăugat expertul IDIS. „Suntem în prezenţa unei paralizii a autorităţilor publice centrale, care sunt antrenate în exercitarea suveranităţii naţionale. S-a mers pas cu pas spre această situaţie. În fond, acum au început să explodeze nişte bombe cu mecanism întârziat care au fost plantate încă de la momentul adoptării Constituţiei R. Moldova în 1994”, spune Victor Popa. Când Curtea Constituţională a validat mandatele de deputat trebuia să pună întrebarea: „Domnul preşedinte, în cazul în care noi acuma validăm mandatul, dumneavoastră imediat intraţi în conflict cu articolul 81 din Constituţie, din simplul motiv că funcţia de deputat este retribuită. Astfel, din momentul validării el deja se afla în stare de neconstituţionalitate cu aceste condiţii”, a declarat Victor Popa. Faptul că preşedintele a rămas în două funcţii denotă încălcarea celebrei teorii a separaţiei puterilor în stat în care funcţia legislativă şi cea executivă nu pot fi cumulate în niciun caz. [Constituţia R. Moldova plină de găuri ca brânza olandeză] Analiştii politici susţin că R. Moldova este într-o criză politică de care nu am mai văzut din anul 1991 până în prezent. Normele constituţionale nu au fost stipulate cu un înţeles mai explicit. „Prima problemă este când începe şi când expiră mandatul parlamentului. Articolul 64 arată că Parlamentul este ales pentru un mandat de patru ani. Dar dacă acesta se prelungeşte cu o săptămână, cu două? Ce înseamnă asta? Înseamnă că se prelungeşte mandatul Parlamentului şi cel al şefului statului. Dar mai avem un articol care spune că mandatul poate fi prelungit numai în caz de catastrofă şi în caz de război. Acesta este legea. Nu există lege pe care dacă vrem, o îndeplinim, dacă nu vrem – nu, sau să încercăm să le interpretăm la bunul nostru plac”, spune expertul IDIS. Potrivit legii, mandatul preşedintelui durează patru ani şi el intră în deplină capacitate de la data depunerii jurământului. Până nu vine un nou şef al statului, preşedintele în exerciţiu nu poate părăsi acest post. Constituţia R. Moldova spune că calitatea de preşedinte al statului este incompatibilă cu alte funcţii retribuite. Şi calitatea de preşedinte în exerciţiu este incompatibilă cu oricare altă funcţie retribuită. [Statul este rege şi nu invers] „Majoritatea parlamentară de la noi are caracter permisibil, dar nu orice doreşti este posibil. De altfel, Constituţia mai este un document care limitează puterile. Dacă încalci aceste reguli elementare, trebuie să dai o explicaţie societăţii”, spune Victor Popa. „Prin acţiuni nechibzuite, care sunt în contradicţie cu normele stabilite, aruncăm statul într-o criză politică şi nu se profilează acţiuni cum am putea ieşi din această situaţie”, mai spune expertul. Alexandru Arsene, profesor universitar, este de părere că Vladimir Voronin trebuia să se dezică de funcţia de şef de stat până la campania electorală, acesta însă s-a folosit de ea. Analiştii solicitaţi de Info-Prim Neo susţin unanim că această criză politică care s-a declanşat în R. Moldova este o consecinţă a dezvoltării constituţionale nechibzuite, activităţii permisive a celor care guvernează ţara şi interpretării frivole a normelor constituţionale şi a altor reglementări legale.