„Conflictul transnistrean a fost cu certitudine unul fratricid şi a fost generat de clasa politică de pe ambele maluri ale Nistrului, care nu a putut oferi o soluţie şi un viitor foarte clar care ar fi atractiv pentru cetăţenii de pe ambele maluri”, a declarat Vlad Batrîncea, deputat al Partidului Socialiștilor la dezbaterea publică întitulată „Care sunt șansele dezghețării conflictului înghețat de la Nistru?”, organizată de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Deputatul socialist a precizat că în conflict au fost implicaţi şi „jucători din afara ţării, şi a fost implicare din mai multe părţi şi nu doar din una singură”. „Vina o poartă clasa politică de atunci, iar acum trebuie să vedem cum putem să devenim atractivi pentru malul stâng. Există un format de dialog 5+2 şi nu este nimic rău că în dialog sunt implicate mari puteri, pentru că ele pot fi garant ale unor procese, însă problema există în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol”, a spus Vlad Batrîncea.
„Sunt absolut sigur că, dacă găsim un numitor comun şi găsim o formulă care să fie agreată de cetăţenii noştri de pe ambele maluri ale Nistrului, acest conflict poate fi soluţionat. Nu trebuie să vorbim doar prin prisma condamnărilor, să căutăm vinovaţii, dar şi să venim cu o soluţie foarte concretă”, a spus Vlad Batrîncea.
Deputatul s-a referit la istoria conflictului care, în opinia sa, şi-a avut începutul după destrămarea Uniunii Sovietice, când a apărut o altă clasă politică ce vedea diferit lucrurile. El a respins afirmaţiile, făcute de alți participanți la dezbatere, precum că Moscova ar fi avut rolul principal în declanșarea conflictului, pentru că Rusia la fel era afectată de destrămarea Uniunii Sovietice şi avea propria agendă de îndeplinit pe intern. „Ne-am trezit în situaţia când pe ambele maluri ale Nistrului s-a produs o nouă realitate istorică cu diferite agende politice, ceea ce a condus la un conflict etnic, ideologic și de limbă. După 70 de ani de promovare a unor valori, ne-am trezit cu alte valori pe care le impuneau unii, alţii spuneau altceva, astfel, cu părere de rău, am ajuns la un conflict şi dacă vrem să-l soluționăm trebuie să înțelegem că suntem un popor, o țară, să avem o abordare obiectivă, să nu admitem doar o singură opinie. Dacă vrem să găsim soluții, nu aș veni cu abordări categorice, dar unele foarte şi foarte delicate. Trebuie să avem o abordare cât mai obiectivă şi democratică. Să admitem pluralismul de opinie”, a spus deputatul socialist.
Vlad Batrîncea a spus că, și după 25 de ani de la începutul conflictului, unionismul și separatismul se alimentează reciproc și, dacă nu se depășește această etapă, diferendul va rămâne nesoluționat și țara neîntregită. „Am lansat ideea de federalizare în calitate de soluție pentru conflictul transnistrean, ceea ce este o altă abordare decât instalarea hotarului pe Nistru. Trebuie să ne debarasăm de unele ideologii care nu propun soluții. Apare un segment periculos de politicieni care propun să separăm Transnistria și să mergem fără ei, nu este corect, noi suntem un singur popor, trebuie să existe o soluție pentru toți. Oponenții politici pun crucea pe o eventuală soluționare a conflictului, în timp ce noi am prezentat un concept de federalizare a țării și am propus societății să creăm un spațiu economic, social, educațional comun, în interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. După ce am fost divizați pe interese politice și economice acum 25 de ani, iar unii factori politici au avantaje din asta, oamenii trebuie să conștientizeze că divizarea este favorabilă doar anumitor politicieni”, a mai spus Vlad Batrîncea.
Sub aspect juridic, propunerea socialiştilor pentru soluţionarea conflictului transnistrean se referă la crearea unui modelul federativ de stat, unde reprezentanţi de pe ambele maluri să poată participa la procesul de luare a deciziilor. „Dacă noțiunea de federație nu este acceptată de societate, aceasta poate fi înlocuită, dar nu a propus nimeni alte noţiuni mai bune. Federalizarea va oferi populației din stânga Nistrului anumite libertăți pentru că și aceştia au fobii legate de faptul că odată cu apropierea de malul drept, vor veni cei din București şi îi vor asimila, iar fobiile respective sunt alimentate de cineva interesat. Trebuie să le spunem că viitorul lor în componența Moldovei va fi mai bun. Trebuie să venim cu o abordare concretă, dar, cu părere de rău, unionismul alimentează separatismul și invers şi propaganda folosește fobiile în interesele sale”, a conchis deputatul socialist Vlad Batrîncea.
La rândul său, Ana Guțu, președinta Partidului unionist Dreapta, a spus că unionismul nu trebuie confundat cu extremismul, deoarece năzuința de reîntregire cu patria mamă a existat dintotdeauna și va exista până când Moldova se va uni cu România. Cât privește proiectul de federalizare propus de socialişti, Ana Guțu s-a întrebat cum este posibilă aceasta atât timp cât Rusia își ține armata în Moldova? Vlad Batrîncea i-a răspuns că mai întâi trebuie rezolvat conflictul între Chișinău și Tiraspol, prin atingerea unui numitor comun, iar după reîntregirea ţării, nu va mai fi nevoie de prezență militară a niciunui alt stat pe teritoriul Republicii Moldova.
Dezbaterile publice „Care sunt șansele dezghețării conflictului înghețat de la Nistru?”,constituie ediția a 71-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” , desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
