Doctrina militară a Organizației Tratatului de la Varșovia era una de apărare, dar permitea executarea unor lovituri preventive. A fost o forță care a intervenit mereu în interiorul organizației Tratatului, nu în exterior. Totodată, o confruntare directă între NATO și Organizația Tratatului de la Varșovia niciodată nu a existat. Declarațiile au fost făcute de generalul Vitalie Stoian, ex-șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, ex-comandant al Armatei Naționale, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propaganda”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit generalului, orice alianță are principiul apărării colective. Când s-a semnat Tratatul de la Varșovia s-a indicat că nu se va interveni în afacerile interne ale fiecărui stat, se va respecta independența și suveranitatea fiecărui membru al Tratatului. În realitate, comunizarea forțată a acestor state, crearea sistemului de apărare unic și dislocare de forțe militare în statele respective a dus la ceea că, practic, URSS ta obținut tot controlul asupra lor.
După Cel de-al Doilea Război Mondial forțele militarea sovietice dislocate în statele Tratatului erau enorme ca număr. Chiar dacă ulterior ele au fost reduse întrucâtva, oricum numărul lor a fot mare pe toată perioada. „În Germania de Est, de exemplu, erau dislocați 380 de mii de militari, patru armate de tancuri, o armată de alt gen. Totodată, în Ungaria au fost dislocați 65 de mii de militari, în Polonia 40 de mii de militari, în Cehoslovacia 70 de mii de militari. În total, doar forțe sovietice erau peste 570 de mii, iar împreună cu gruparea țărilor membre din Organizația Tratatului au fost concentrați până la două milioane de militari. Asta vorbește despre faptul că nu era intenția de apărare colectivă, ci executarea de misiuni ofensive, de presiune. Dar când s-au început revoltele în statele din Tratat, a fost folosită forța militară în comun cu toate statele membre a Tratatului”, a spus generalul Stoian.
Ex-șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale susține că, de asemenea, au fost create de către sovietici servicii speciale secrete în statele Tratatului, a fost creat un sistem unic de schimb de informații militare, aliații au fost înzestrați cu echipamente militare după standardele Uniunii Sovietice. Iar la un anumit moment au fost create unele structuri militare de asalt, inclusiv în trupele speciale, cum ar fi plutoanele speciale de cercetare și nimicire a minelor nucleare ale inamicului. „Asta vorbea despre faptul că aceste structuri de forță nu aveau destinația legată de apărarea colectivă a Organizației Tratatului de la Varșovia, dar erau orientate spre operațiuni ofensive în direcția Europei de Vest, în conformitate cu deciziile comandamentului superior al Uniunii Sovietice”, a spus generalul.
Vitalie Stoian susține că Blocul NATO există și Tratatul de la Varșovia nu, deoarece au fost ghidate de două ideologii diferite. Un rol negativ care a condus la disoluția Tratatului l-a avut conducerea Uniunii Sovietice. În NATO orice decizie se ia printr-un consens absolut, în Tratat – nu. De aceea toate țările care au fost membre al Tratatului de la Varșovia, acum sunt țări NATO, deoarece n-au vrut să fie invadate de Uniunea Sovietică sau de moștenitoarea sa, Federația Rusă”, a menționat Vitalie Stoian.
Dezbaterea publică cu tema „Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă”, este ediția a 20-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
