În UTA Găgăuzia sunt suficienți profesori care ar fi interesați de predare în limba română, dar au nevoie de sprijin pentru a deține la nivel competența. Implementarea conceptului de educație multilingvă ar reprezenta cea mai bună strategie națională pentru a asigura competența de comunicare în limba română pentru toți cei care o acceptă. Opinia a fost exprimată de Viorica Andrițchi, director al Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), la dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice”, organizată de Agenția de presă IPN.
Planul-cadru al învățământului primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2024-2025 prevede includerea unei ore suplimentare de studiere a limbii române în școlile alolingve. Viorica Andrițchi a spus că lucrurile sunt pregătite din perspectiva formării continuă a cadrelor didactice. „Știu că gestionează acest proces Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, se desfășoară masiv formări continue pe acest subiect, sunt persoane interesate, sunt și rezultatele, primele grupe care au finalizat aceste cursuri. Sunt și perspective pentru următorii aniˮ, a spus Viorica Andrițchi.
Directorul INEL a spus că atunci când se elaborează programe pentru formări continue se ține cont de specificul învățării la vârsta adulților. „A învăța atunci când ești copil, când ești adolescent e una și e altceva când ești matur și participi la o activitate de formare. Adultul nu acceptă teoriile de dragul teoriei sau lucruri care nu pot fi aplicate în practicaˮ, a afirmat Viorica Andrițchi. „Ținem cont și de particularități cum ar fi naționalitatea, pentru că în programele de formare continuă sunt preluate exemple care țin de tradițiile, de valorile pe care le promovează anumite etnii, în acest sens, formatorii trebuie să fie aproape de oamenii care vin la formare, să cunoști necesitățile nu doar de formare profesională, dar cine sunt ca și etnii, ca oameni, ce valori promoveazăˮ, a mai spus Viorica Andrițchi.
În altă ordine de idei, directorul INEL a menționat că instrumentul de observare la clasă „TEACHˮ, destinat învățământului general, oferă o modalitate bună de a monitoriza ce se întâmplă în clasa de elevi prin raportare la ceea ce spune curriculumul, pentru a veni cu acțiuni de remediere, de îmbunătățire a calității practicilor educaționale din clase, a menționat Viorica Andrițchi care a participat la instruiri privind aplicarea instrumentului „TEACHˮ, organizate în România. „Ne gândim să preluăm acest instrument ulterior printr-o adaptare la situația din Republica Moldova, să-l preluăm drept instrument pentru activitatea rețelei naționale de mentori. Evident că pentru aceasta va trebui să adaptăm contextului și documentelor noastre care sunt în vigoare, dar spuneam că acest instrument este de fapt o schimbare de paradigmă, adică schimbăm optica asupra gestionării implementării curriculumului la clasă. Spre regret, noi acum încă rămânem cu un model din perioada sovietică de monitorizare a implementării curriculumului. Și noul instrument tocmai ne ajută să ne centrăm pe copil, pe reacția copilului și pe impactul activității didactice asupra tot ce înseamnă un copil în dezvoltareˮ, a conchis Viorica Andrițchi.
Dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice” este ediția a 13-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
