Violența împotriva femeilor este puțin raportată către poliție și alte organizații, deoarece există o lipsă de încredere în instituțiile care ar trebui să ofere sprijin și servicii victimelor. Rușinea, teama de agresor, precum și lipsa unui sprijin pe termen lung și practic sunt obstacole care împiedică femeile să raporteze cazurile de violență în familie. Arată rezultatele studiului „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie”. Studiul a fost realizat în patru regiuni ale țării: Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat, de către Centrul de Drept al Femeilor, transmite IPN.
În anul 2020, autoritățile au fost sesizate în aproape 13 mii de cazuri de violență în familie, cu peste 1100 de cazuri mai multe decât în anul 2019 și cu aproape 2000 de cazuri mai multe decât în anul 2018. Totodată, numărul cauzelor penale intentate agresorilor este în scădere. Anul trecut, procurorii au condus urmărirea penală în 866 de cauze penale, cu peste 100 mai puține decât în anul 2019. Autorii cercetării constată că această tendință este condiționată de modificările legislative operate în anul 2016, inclusiv completarea Codului contravențional cu un articol nou, care prevede că „maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale, se sancţionează cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile”.
Rezultatele studiului au arătat că victimele violenței în familie provin din medii social defavorizate și cunosc foarte puțin despre serviciile care le sunt destinate. Sancțiunile prea blânde aplicate pentru încălcarea ordinelor de restricție de urgență îi încurajează pe agresori să recidiveze. Studiul a scos în evidență faptul că cel mai frecvent victime ale violenței în familie sunt femeile.
Pentru reducerea numărului de cazuri de violență în familie, autorii studiului recomandă desfășurarea unor campanii de informare a victimelor despre drepturile lor și modul de accesare a serviciilor de protecţie și asistenţă juridică, psihologică, socială și medicală. Totodată, se recomandă crearea unei rețele de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat, crearea intrărilor separate pentru victime și agresori în instanțele de judecată, precum și amenajarea, în sediul instanțelor de judecată, a unor spații separate de așteptare pentru victimele violenței.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei.