Vinurile moldovenești reprezintă astăzi peste o sută de unități vitivinicole, unde sunt angajate mai mult de douăzeci de mii de persoane. Vinurile sunt în top trei cele mai exportate produse, însumând 5% din totalul exporturilor țării. Moldova deține 1,8% din suprafața globală a viței de vie și este pe locul 19 în lume ca volum de producere și export al vinurilor. Moldova este numărul unu în lume cu cea mai mare densitate a podgoriilor per capita, dar și raportată la suprafața totală a suprafețelor de teren agricol.
Moldova exportă vinuri în peste 60 de țări
Vinurile moldovenești devin pas cu pas un element identitar și de coeziune, susține Andrian Digolean, expert marketing la Oficiul Național al Viei și Vinului. Vinul reprezintă 3% din PIB. Acum 15-20 de ani, în Republica Moldova vinul de calitate exista „în cantități homeopatice”, iar primul embargou impus de Federația Rusa, în 2006, i-a motivat pe cei din domeniu să se alinieze pas cu pas marilor producători mondiali. Până la embargou, Moldovei nu îi era cunoscută expresia „diversificarea pieței”, iar astăzi a ajuns să exporte aproape 60 de milioane de sticle de vin anual, în peste 60 de țări. Este vorba de vinuri de calitate, care exprimă autenticitatea și tipicitatea regiunii, nu mai pot fi reproduse de nimeni și nicăieri. Doar în 2019 vinurile moldovenești s-au ales cu peste 700 de medalii la 19 concursuri internaționale.
Anual în lume se consumă 33 de miliarde de sticle de vin. Competiția este dură, iar producătorul trebuie să găsească calea cum să convingă consumatorul să-i aleagă vinul printre miile de etichete din marile rețele. A bea un pahar de vin la masă înseamnă a avea un contact ceva mai controlat cu alcoolul, spre deosebire de băuturile spirtoase și bere. Oficiul Național al Viei și Vinului a fost creat pentru a-și asuma acest rol intermediar și, împreuna cu producătorii, să valorifice tezaurul național – „Vinul Moldovei. O legenda vie”, menționează Andrian Digolean.
De la cantitate, la calitate
.jpg)
Vinurile moldovenești sunt rodul muncii în sectorul vitivinicol. În ultimii ani, tendința s-a schimbat de la vinuri exportate în vrac, cantitativ și masiv, în vinuri de calitate, îmbuteliate. „Schimbarea a fost radicală, din vin moldovenesc sovietic – întru-un vin de talie mondială, care poate concura direct cu orice produs vinicol, la nivel internațional”, afirmă Mihai Druță, președintele Asociației de Sommelier din Moldova.
S-a schimbat culoarea, aroma și gustul vinului. Se folosesc cele mai performante tehnologii și procedee noi. Se pune accentul pe calitate, începând cu strugurii care se cresc și terminând cu standardele de certificare. Mihai Druță precizează că, pentru a avea rezultate, durabile este nevoie de o promovare de durată și de calitate, e nevoie de a promova o cultură a vinului, care să îmbine mai multe domenii: turistic, cultural, economic etc.
Ceea ce au ajuns astăzi vinurile moldovenești se datorează celor care muncesc în domeniu, iar efortul nu a fost unul în zădar și rezultatele sunt binemeritate. „Cu siguranță se poate face mai mult pentru ca vinificația să fie un domeniu mai atractiv, dar acest lucru se poate face doar prin unitate. Vinul Moldovei a fost și este un simbol al țării, o carte de vizită, iar noi toți putem deveni ambasadori ai acestui simbol al țării noastre”, consideră Mihai Druță.
Dacă în 2016 număram aproape 200 de medalii, în 2019 avem deja 780
Diana Lazăr, vicedirector al Proiectului de Competitivitate din Moldova, membră a grupului de lucru pentru reformarea sectorului vitivinicol, afirmă că vinurile moldovenești reprezintă valorile la care se raliază astăzi ramura vitivinicolă. Este vorba de calitate, patrimoniu milenar și aspirație spre un viitor prosper, care să fie valorificat de generațiile viitoare în spirit de mândrie, demnitate și respect. Potrivit Dianei Lazăr, industria vitivinicolă din Moldova a suferit multe șocuri, care au afectat grav echilibrul economic al filierei, în special embargourile impuse de Rusia în 2006 și 2013.
Atunci vinificatorii moldoveni au înțeles cât de nepregătiți erau la acea etapă pentru a se reorienta pe noi piețe și în segmente noi de calitate. Încercările au dus la faptul că în ultimii cinci ani diversitatea brandurilor vinicole este vizibilă atât pe piața internă, cât și pe cea externă, fiind lansate și primele vinuri cu indicație geografică protejată.
Dacă în 2016 număram aproape 200 de medalii obținute, în 2019 avem deja 780, iar peste o tremie dintre ele sunt de aur și argint. Acest lucru se datorează calității înalte a vinurilor, diversității de stiluri și inovațiilor în producere. Diana Lazăr menționează că se investește mult în înscrierea mostrelor de vinuri la concursuri internaționale. Un progres îl reprezintă faptul că o pătrime dintre aceste medalii revin vinăriilor în tranziție de la o producere de masă la o producere de calitate, dar și micilor vinificatori.
Cu o istorie a viticulturii și vinificației de peste șase mii de ani, Moldova este încă puțin cunoscută pe plan global și are încă o imagine afectată de embargourilor de pe piețele CSI, menționează vicedirectorul Proiectului de Competitivitate din Moldova. Marea provocare pentru Moldova, care depinde atât de mult de exportul vinurilor, este de a crea o imagine notorie ca națiune producătoare de vinuri de calitate, unice și diferite, care pot cuceri noi generații de consumatori. Succesul industriei vitivinicole este în proces de creștere și acest lucru se datorează în primul rând vinificatorilor și viticultorilor, cei care s-au ambiționat să se reformeze, să se consolideze în jurul unei idei și a unui scop comun, cel de a reînvia această ramură strategică a Moldovei.
Maria Procopciuc, IPN
