logo

Victor Juc: Problemele lingvistice nu aduc puncte electorale


https://www.ipn.md/ro/victor-juc-problemele-lingvistice-nu-aduc-puncte-electorale-8004_1079254.html

Partidul Socialiștilor „nu se va da bătut”, va veni cu un nou proiect de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Dar, ar trebui să țină cont de dispozitivul Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională legea adoptată pe 16 decembrie 2020 și să-și revadă anumite poziții, afirmă Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice. „Iar dacă tot nu sunt de acord, pot apela la structurile internaționale. Nu este cazul de bulversat societatea. În Republica Moldova demult problema lingvistică a fost tranșată, iar prin asemenea legi și proiectul care stă acum în Parlament, desigur că va bulversa, nu la nivel general, ci particular, raporturile din societate. În Republica Moldova societatea este destul de fragmentată și, dacă se mai vine din nou cu probleme identitare, lingvistice situația, va deveni și mai complicată. Sunt sigur ca problemele lingvistice nu aduc puncte electorale”, a spus Victor Juc la dezbaterea publică: „Motivele, componentele și consecințe reizbucnirii conflictului lingvistic”, organizate de Agenția de presă IPN.

Victor Juc spune că problema identitară este una foarte sensibilă și de obicei oamenii politici apelează la apartenența etnică, religioasă sau lingvistică atunci când înțeleg că ratingul lor politic e în scădere, încercând să bulverseze situația din societate. „În plus, mai există și dimensiunea economică, iar în acest sens s-au încălcat prevederile din Constituție, care spun că nicio cheltuială nu poate fi aprobată, dacă nu sunt identificate sursele bugetare. Or, în Legea votată nr. 234 privind funcționarea limbilor în stat e stipulat că este nevoie de foarte multe resurse financiare pentru a o aduce în concordanță și de a o îndeplini. Poate mai bine este cazul de identificat o soluție pentru a ajuta oamenii, în special de vârsta a treia, care nu mai învață limba română, referitor la inscripțiile pe cutiile de medicamente, dar nu mai mult”, a spus el.

Victor Juc amintește că în Republica Moldova foarte mulți concetățeni continuă să nu cunoască limba de stat chiar dacă au trecut mai mult de 30 de ani de la adoptarea legislației lingvistice. Aceasta din motiv că limba oficială nu este folosită sau solicitată peste tot. „Alt aspect e că am avut multe programe de stat, guvernamentale, locale privind învățarea limbii române. Cred ca e suficient câte au fost și, cei care au dorit, au învățat limba română, cei care nu au dorit - nu. Am considerat că e inoportună această lege, din cauza că în Republica Moldova s-a creat un context lingvistic, un mediu cultural, identitar neconflictual. În mediul privat, nimeni nu spune cum să se vorbească, poate, în mediul public, poate cineva, cu mici excepții, să spună că este discriminat”, a opinat expertul.

„În Republica Moldova s-a creat o atmosferă de toleranță, de dialog social și această lege deja nu este necesară. Poate ar fi necesară o lege anti-discriminare, care să excludă orice discriminare pe diferite criterii în Republica Moldova, dar legea 234 în maniera în care a fost prezentată, nu putea să fie acceptată pentru că are un caracter discriminatoriu în raport cu alte grupuri etnice. Înalta Curte a mai constatat că Legea 234 vine să încalce statutul limbii de stat, fiindcă limba rusă e echivalată în drepturi cu limba de stat. Curtea a mai indicat și asupra încălcării unor prevederi de tehnică legislativă stabilită prin Legea cu privire la actele normative. În linii mari, argumentele Curții au fost bine justificate. Totodată, s-a făcut referință la întregul aspect legislativ, inclusiv la hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 prin care Declarația de independență a Republicii Moldova a fost încorporată în cadrul constituțional. Dar nu s-a făcut referire la Legea din 2001 care prevede folosirea limbii ruse în mediul public”, observă Victor Juc.

Potrivit lui, conflictul lingvistic este unul artificial, creat de anumite forțe politice care se află în retragere, iar amenințările acestora că vor organiza acțiuni de protest în alte localități, nu numai în Chișinău, vor stimula alte forțe politice să vină cu contra-acțiuni: „Atunci, se va escalada într-o anumită măsură situația din societate”.

Victor Juc susține că decizia Curții Constituționale a punctat că legea respectivă încalcă, prin mai multe articole, prevederile normelor referitoare la egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii.

Expertul afirmă că unele forțe externe întotdeauna au fost prezente într-un număr mai mare sau mai mic în țară și au contribuit la declanșarea conflictelor de amploare, căutând să disperseze societatea. „Însă, majoritatea cetățenilor din Republica Moldova nu se vor lăsa atrași în asemenea altercații, deși eventualitatea unor astfel de acțiuni nu poate fi negată”, crede Victor Juc.

Dezbaterea publică „Motivele, componentele și consecințe reizbucnirii conflictului lingvistic”, este ediția a 169 - a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.