Republica Moldova trebuie să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția referitor la proiectul de modificare a sistemului electoral pentru că această instituție a Consiliului Europei trasează limite de concordanță cu standardele democratice. De această părere este vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc, care a participat în cadrul emisiunii „Fabrika” la postul de televiziune „Publika TV”, transmite IPN.
În opinia lui Victor Juc, dacă Republica Moldova, în tranziția ei spre democrație, dorește să fie conformă cu aceste standarde democratice, atunci trebuie să țină cont de recomandări. „Legiuitorul nu poate să facă abstracție de cele recomandate mai ales că sunt unele recomandări general acceptabile. El trebuie să găsească acele modalități pentru a îmbunătăți conținutul proiectului de lege”, a declarat vicedirectorul.
Potrivit lui, legiuitorii au lăsat multe lacune și vulnerabilități în proiectul de lege fie pentru a modifica textul după ce vor fi expuse recomandările Comisiei de la Veneția, fie pentru că încă nu au găsit o soluție. „Dacă se dorește ca acest proiect să fie adoptat, trebuie să se lucreze pentru a fi adoptat în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului”, a afirmat Victor Juc.
Comisia de la Veneția, în cadrul ședinței plenare din 16 iunie, a adoptat „opinii critice” privind proiectul de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova și proiectul de extindere a prerogativelor prezidențiale. Urmare a consultărilor cu toate părțile interesate, s-a constatat în special că reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind rezultatul unui consens larg. Există „îngrijorări semnificative” în legătură cu reforma propusă, inclusiv riscul ca deputații aleși în circumscripții nominale să fie expuși intereselor de afaceri. Mai mult, experții consideră că atribuția Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripții uninominale e formulată vag, fapt care presupune un risc de influență politică.
