Geopolitic, Republica Moldova este la interferența a două civilizații și acest factor este nociv pentru coagulare eforturilor sociale, pentru a mobiliza societatea, în vederea realizării obiectivului strategic. Pentru România, spre exemplu, nu a existat această alternativă geopolitică, de aceea a existat o coeziune socială, de aceea țara a realizat ușor reintegrarea în spațiul european și euroantlantic. În Republica Moldova situația este mult mai complicată, iar de aici se trag multe rele. Opinii în acest sens a exprimat Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, la dezbaterea publică la tema: „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluții”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Factorul politic din Republica Moldova se canalizează pe anumite opțiuni existente în societatea divizată și încearcă să obțină puterea de stat. Societatea este divizată în cel puțin trei segmente: pro-Vest, pro-Est, și un fel de statalism moldovenesc, dar avem și o anumită indiferență, pliată pe neîncrederea în autoritatea statului, iar aceasta se exprimă prin migrație. Deci, societatea din Republica Moldova este cu mult mai stratificată, mai complexă decât alte societăți. În Occident se produc unele fenomene, iar în Republica Moldova – cu totul altele, care deseori sunt mai dificil de explicat, și din această cauză și este tranziția, care continuă și nu i se vede sfârșitul”, a menționat Victor Juc.
Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de modernizare politico-juridică și social-economică. „S-a creat o situație destul de favorabilă pentru guvernare, în Parlament există o majoritate absolută, un Guvern monocolor, susținut de președintele țării. În același timp, Republica Moldova se bucură și de o deschidere din partea partenerilor de dezvoltare. Este prematur să dăm calificări, foarte bine sau foarte rău, bine sau suficient, pentru că a trecut puțin timp, iar de lucru este foarte mult. Dar multe începuturi merită să fie apreciate și susținute de către cetățeni, pentru ca oamenii să înțeleagă că este în folosul lor ca Republica Moldova să fie un stat democratic, cu o economie funcțională de piață, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale”, a opinat Victor Juc.
El a subliniat că, în relațiile cu România, Republica Moldova nu a avut un conflict deschis, iar relațiile dintre cele două țări se vor aprofunda și se vor extinde, indiferent de guvernările care se vor succeda la Chișinău. „În relațiile cu Federația Rusă, au existat conflicte deschise, în 1992, apoi în 2006, cu embargo-ul produselor vitivinicole, în 2014, cu embargo-ul fructelor, legumelor. La moment, Republica Moldova nu poate să minimizeze importanța relațiilor cu Federația Rusă. Pentru noi, Federația Rusă rămâne un partener strategic, dar relațiile sunt de cooperare, care presupun și o anumită doză de conflict, chiar dacă pe alocuri se consideră că acest conflict ar trebui să fie non-antagonist, dar vedem că sunt și anumite aspecte de un nivel mai înalt antagonist. Republica Moldova trebuie să înțeleagă că România trebuie tratată ca parte și întreg: ca stat aparte și ca stat-membru al UE. Iar cu Federația Rusă, datorită situației care vine din perioada sovietică, este nevoie de anumite relații pragmatice, chiar dacă un stat mic, în raport cu un stat mare, mai puțin poate să-și realizeze un anumit spectru de pragmatism”, a punctat Victor Juc.
Dezbaterea publică la tema: „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluții” este ediția a 215-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
