Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, se declară mai puțin optimist în privința viitorului relațiilor Republicii Moldova cu Federația Rusă. Și aceasta pentru că există mai multe probleme nesoluționate, persistă o neîncredere, iar tensionarea relațiilor Rusiei cu Uniunea Europeană nu favorizează Republica Moldova. Potrivit lui, „când doi elefanți se luptă, suferă iarba”. Expertul menționează că, în contextul acestei tensionări, și asupra Republicii Moldova vor exista consecințe negative. Rusia va fi mai puțin dornică să rămână indiferentă sau neutră în contextul luptelor politice și geopolitice ale forțelor politice de la Chișinău și fără îndoială va lua partea unei forțe politice. Și acest lucru nu va avantaja agenda de reforme din Moldova. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Republicii Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Directorul APE a declarat că tensionarea relațiilor UE-FR a început încă în anii 2012-2013 și a culminat cu anexarea Crimeii, care a fost executată de Rusia pentru a preveni, în special, „ancorarea” Ucrainei și nu doar a Ucrainei, ci a întregului spațiu post-sovietic, în spațiul euroatlantic. În opinia sa, acest lucru nu i-a reușit Federației Ruse, pentru că Ucraina este mai mult ca niciodată pro-europeană și pro-atlantică.
Referindu-se la recenta vizită la Moscova a Înaltului reprezentant pentru afaceri externe al UE, Josep Borell, Victor Chirilă precizează că eșecul acesteia nu rezultă din proasta pregătire a vizitei, ci din lipsa de unitate la nivel european, atunci când vine vorba despre poziția UE față de Rusia. Potrivit lui, această vizită a fost susținută și de Franța, și de Germania, dar alte state, ca cele baltice, s-au pronunțat împotrivă.
„Unul dintre principiile UE referitor la promovarea politicii externe în raport cu Rusia este angajarea selectivă a Rusiei pentru soluționarea unor probleme de interes comun. În acest sens, oficialul european a fost convins într-o anumită măsură să plece, pentru a folosi această ocazie de a relansa dialogul. Din păcate, pentru el, și pentru UE, Rusia, în special după otrăvirea opozantului rus, Alexei Navalnîi, și solicitarea europenilor de a face lumină în acest caz, nu a fost pe placul Moscovei. Respectiv, a fost sesizată dorința Rusiei de a se răzbuna și de a trimite un mesaj foarte clar către UE – de a nu se amesteca în treburile interne, Rusia făcând abstracție de angajamentele sale internaționale”, a spus Victor Chirilă.
„Rusia nu este dispusă acum să dialogheze cu UE, pentru că regimul Putin pune în prim plan stabilitatea sa internă și este gata să facă orice, chiar să suspende relațiile cu Uniunea Europeană, pentru a stopa ceea ce numește ea „imixtiune” a UE și în general a Occidentului în treburile interne ale Rusiei”, explică directorul APE.
Victor Chirilă consideră că declarațiile șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, referitor la o eventuală întrerupere a relațiilor cu UE, vor fi realizate sau nu în funcție de duritatea sancțiunilor, pe care le va aplica UE. Însă, el se îndoiește că vor exista sancțiuni foarte dure. „Am mari îndoieli că aceste sancțiuni vor fi foarte dure și vor viza persoane cheie din anturajul domnului Putin sau persoane cheie pe care se ține regimul lui Putin, la Moscova. Care va fi reacția Rusiei? Nu cred că se va ajunge la ceea ce a declarat ministrul de externe, Lavrov. Cred că aceste declarații au fost concepute ca un semnal, ca un mesaj foarte dur: „fiți atenți, evaluați bine decizia dumneavoastră”, adresat în special către unele state care sunt flexibile față de Rusia. Mai curând acesta a fost un mesaj de intimidare, pentru că ulterior, Kremlinul a încercat să atenueze aceste declarații și a spus că probabil declarațiile lui Lavrov au fost rupte din context. Mă îndoiesc că vom asista la întreruperea relațiilor diplomatice dintre UE și Rusia”, a declarat directorul APE.
Potrivit lui, există mare interes din partea Moscovei, dar și din partea unor capitale importante din UE de a menține acest dialog, de care au nevoie pentru a face față unor probleme comune. „Însă, fără îndoială, și Rusia va recurge la sancțiuni. Probabil, va extinde anumite boicoturi pentru produsele europene sau vă extinde lista neoficială a persoanelor care nu a dreptul să intre în Rusia”, a spus el.
Victor Chirilă este de părere că, în urma tensionării relațiilor dintre UE și Rusia, în viitorul apropiat, s-ar putea agrava lupta de concepții din Republica Moldova.
„Or, la Chișinău persistă o confruntare între președintele Maia Sandu și noua alianță formată dintre Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și acele grupuri parlamentare. Este mai mult decât o confruntarea între anumite forțe politice. Este o confruntare de idei, de concepții cu privire la viitorul Republicii Moldova, o confruntare geopolitică în termeni de valori. Chiar dacă unora nu le palce, este o realitate. Maia Sandu, PAS, Platforma DA promovează o viziune ancorată în valorile UE, viziune în care statul de drept este chintesența ei. Pe când forțele care se opun acestei concepții – PSRM, în persoana lui Igor Dodon, Partidul Șor, care este fără principii ideologice clar definite, dar e clar că susține concepția promovată de Dodon - au o concepție mai aproape de cea promovată de Federația Rusă – valori tradiționale, un stat de drept la cheremul unui regim politic, care sfidează statul de drept și drepturile omului”, susține expertului.
În opinia sa, Federația Rusă va încuraja și mai mult noua alianță să se mențină la putere, „pentru a controla deciziile politice în Republica Moldova și desigur pentru a asigura influența pe care și-o dorește în Republica Moldova. Una din consecințe grave, în temeni practici, este prelungirea crizei politice din Moldova pentru o perioada indefinită și, desigur, crearea unor piedici tot mai mari pentru opțiunea pe care o promovează Maia Sandu și partidele pro-europene.
Potrivit lui Victor Chirilă, pentru a face față Rusiei, trebuie, în primul rând, soluționate problemele de acasă și anume este necesară construcția unui stat de drept funcțional, combaterea corupției, consolidarea instituțiilor statului și scoaterea oficialilor corupți din ele. „Trebuie să scăpăm de acest sentiment de impunitate care domină instituțiile statului, în special în Parlament, în domeniul de afaceri, în instituții importante de justiție. Cât va exista acest sentiment de impunitate, va fi greu de consolidat instituția, societatea, pentru a face față presiunilor ce vin dinspre Est”, a mai spus directorul APE.
Dezbaterea publică „Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Republicii Moldova”, este ediția a 172-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.
