Victor Strătilă, vicepreşedintele Comisie Naţionale de Integritate (CNI), susţine că prin promovarea unui proiect de lege care prevede lichidarea CNI şi crearea unui centru naţional de integritate se doreşte, de facto, sabotarea luptei anticorupţie. Oficialul a menţionat, într-o conferinţă de presă la IPB, că CNI are rezultate foarte bune în primii 2 ani de activitate, iar acest lucru nu place celor care nu doresc să-şi declare veniturile şi proprietăţile şi nu vor să fi pedepsiţi fiindcă nu o fac.
Victor Strătilă subliniază că nimeni nu a acordat atenţie lacunelor din proiectul de lege care prevede desfiinţarea CNI. Documentul prevede lichidarea CNI de la 1 ianuarie 2016, iar în termen de 3 luni să fi angajaţi inspectori de integritate care să activeze în cadrul unui centru supus unui singur preşedinte. Pe lângă faptul că se lichidează un instrument colegial cum este CNI, când decizia este luată de mai multe persoane, şi se introduse un instrument unde puterea deplină o are o singură persoană, nici CNI şi nici centrul nou creat nu vor activa încă 2 ani, nu 3 luni, deoarece trebuie elaborat un regulament care va intra în vigoare abia în 2018, subliniază Victor Strătilă.
Vicepreşedintele CNI mai spune că numai în primul an de activitate, membrii Comisiei au întocmit peste 360 de procese-verbale în baza cărora au fost sancţionaţi contravenţional mai mulţi miniştri şi funcţionari publici, iar în baza acestor dosare urmau să fie demişi mai mulţi funcţionari care s-au pomenit în conflict de interese. Însă, lacunele legislative nu au permis acest lucru. Dar aici nu este vina CNI, deoarece atribuţiile acesteia se încheie atunci când se adresează la Procuratura Generală. Victor Strătilă spune că trebuie modificat Codul Penal, ca procurorii să poată trimite dosarele în judecată fără să fie obligaţi să demonstreze că funcţionarul public nu şi-a declarat veniturile şi proprietăţile cu intenţia de tăinuire.
Vicepreşedintele CNI a menţionat că şi până acum se puneau piedici în calea activităţii comisiei. Atunci când membrii au descoperit un conflict de interese la ministrul finanţelor, activitatea comisiei a fost blocată pentru 2 luni, din cauza că i s-au îngheţat conturile. Ulterior, când a fost depistat conflict de interese la ministrul justiţiei a şi apărut acest proiect de lege de lichidare a CNI. Victor Strătilă afirmă că în toată experienţa UE nu se găseşte înlocuirea unui instrument colegial, precum este CNI, cu unul dictatorial, unde puterea să o deţină un preşedinte. Or, mai spune el, un număr mai mare de persoane este mai greu de influenţat, şi anume acest lucru nu le convine celor care promovează acest proiect de lege.
Victor Strătilă a infirmat acuzaţiile autorilor proiectului de lege, precum că CNI nu ar fi eficientă, spunând că în doar 2 ani de activitate, numărul de dosare pe fapte de tăinuire a veniturilor şi proprietăţilor, şi a conflictelor de interese, transmise Procuraturii Generale s-a mărit de 4 ori, iar numărul celor transmise spre Centrul Naţional Anticorupţie – de 7 ori.
Vicepreşedintele CNI s-a întrebat ce fel de reformă a justiţiei se va face dacă se sabotează lupta anticorupţie şi i-a îndemnat pe toţi cei care îşi doresc reformarea reală a justiţiei să analizeze acest proiect de lege şi să-şi unească eforturile pentru a nu admite adoptarea lui, deoarece, în opinia sa, ar fi un pas înapoi în procesul de combatere a fenomenului corupţiei.
