Participanţii la războiul de la Nistru, din 1992, îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu intensificarea mişcărilor separatiste în sudul ţării, dar şi a tentativelor de extindere a acestora pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Aceştia au declarat, într-o conferinţă de presă la IPN, că nu vor permite unor aventurieri politici să destabilizeze situaţia din ţară.
Un grup de veterani, reprezentanţi ai Asociaţiei obşteşti „Tiras-Tighina”, au menţionat că, în ultimul timp, indivizii care promovează făţiş idei separatiste şi care nu o dată au formulat mesaje ameninţătoare la adresa integrităţii teritoriale a ţării, au îmbrăcat mantia falsă de statalişti, pentru a-şi camufla adevăratele intenţii.
„Aceşti mercenari plătiţi de duşmanii statului Republica Moldova organizează întruniri secrete la Comrat, Bălţi, Chişinău şi îşi permit să iasă cu diferite declaraţii şi iniţiative halucinante care, nu se ştie de ce, rămân netaxate la modul corespunzător de clasa politică de la guvernare, dar şi nesancţionate de instituţiile abilitate ale statului”, a subliniat liderul „Tiras-Tighina”, Anatolie Caraman. „ Ei au dreptul la propria opţiune de dezvoltare a ţării. Dar să-şi expună poziţia prin proiecte, nu prin ameninţări şi chemare la separatism”, a adăugat Anatolie Caraman.
Ghenadie Cosovan, membru de onoare al asociaţiei „Tiras-Tighina”, fost ministru al afacerilor interne, a declarat, la aceeaşi conferinţă de presă, că în Moldova sunt 30 de organizaţii paramilitare, care pregătesc persoane pentru eventuale atacuri armate şi teroriste, cu scopul de a destabiliza situaţia din ţară. „Autorităţile însă, în loc să fortifice subdiviziunile speciale, le-au distrus. Nu mai avem subdiviziuni care să lupte cu terorismul. Riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie ca şi Ucraina”, a spus Ghenadie Cosovan.
Ex-ministrul de interne susţine că aceste organizaţii paramilitare sunt susţinute politic, iar dacă lucrurile vor continua să degradeze, atunci veteranii vor face publice numele organizaţiilor şi politicienilor care le protejează.
Veteranii şi-au exprimat interesul pentru a sprijini autorităţile în calea de aderare la UE. Aceştia cheamă instituţiile ţării, în primul rând Parlamentul, Preşedinţia şi Guvernul, să se folosească de întreaga autoritate politică, primită prin Constituţie şi prin mandatul cetăţenilor la vot, pentru ca să îşi exercite atribuţiile şi să prevină intenţiile unor persoane şi grupuri ce urmăresc obiective străine şi vor cu orice preţ să stopeze mersul european al statului.
