Verdictul comisiei de anchetă: La 7 aprilie 2009 nu a fost tentativă de lovitură de stat

La 7 aprilie 2009 nu a avut loc o tentativă de lovitură de stat. Protestele au fost determinate de problemele existente în ţară până la scrutinul din 5 aprilie. Poliţia nu a intervenit la timp, procurorii şi judecătorii au acţionat ilegal, iar semne de implicare a cetăţenilor străini la proteste nu au fost identificate. Acestea sunt unele din concluziile raportului Comisiei parlamentare de anchetă despre evenimentele din 7 aprilie 2009, care a fost prezentat parlamentului la şedinţa de vineri, 7 mai. O hotărâre a legislativului în baza concluziilor şi recomandărilor raportului urmează să fie adoptată la una din viitoarele şedinţe, transmite Info-Prim Neo. „Raportul nu este un rechizitoriu şi nu poate fi interpretat ca un verdict. Raportul conţine un şir de recomandări la adresa Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Superior al Magistraturii, care urmează să investigheze mai detaliat anumite circumstanţe şi persoane concrete, care au fost audiate de comisia de anchetă”, a declarat Vitalie Nagacevschi. Comisia a examinat contextul preelectoral şi a constatat că acesta a fost marcat de o serie de probleme – stabilirea datei alegerilor, implicarea resurselor administrative în campanie, imperfecţiunea cadrului legislativ – care au prejudiciat încrederea concurenţilor electorali şi a alegătorilor în procesul alegerilor. Comisia a stabilit că o vină oarecare a avut-o şi Comisia Electorală Centrală (CEC), pentru că membrii acesteia s-au învinuit reciproc de partizanat politic şi nu au reacţionat la unele încălcări ale unor concurenţi electorali. Vitalie Nagacevschi a mai spus că în seara zilei de 6 aprilie în preajma Pieţei Marii Adunări Naţionale au fost văzuţi angajaţii ministerului de interne: fostul comisar al Chişinăului, Vladimir Botnari, vicecomisarul Iacob Gumeniţă, fostul procuror Valeriu Gurbulrea şi alţi funcţionari, care nu au stopat protestele, dar prin tăcere le-au încurajat. Referindu-se la liderii opoziţiei de atunci, care deţineau autorizaţie pentru protest, Vitalie Nagacevschi a spus că în PMAN a ieşit prea multă lumea, pe care nimeni nu o mai putea controla. Mai mult, poliţia este acuzată pentru că lipseau aparatele de sonorizare pentru a face apeluri către mulţime. „Nu este clar de ce la ora 20.00 poliţia a primit ordin să părăsească clădirea parlamentului, iar pompierii nu făceau nimic pentru a stinge incendiul din clădire. Analizând declaraţiile autorităţilor după proteste, am examinat şi ipoteza participării cetăţenilor străini, dar probele au fost distruse la indicaţia ex-directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate”, explică Nagacevschi. Potrivit lui, datele Serviciului de Grăniceri nu confirmă declaraţiile guvernării comuniste că în acea perioadă la Chişinău se aflau mulţi cetăţeni români. Statisticele oferite de Serviciul de Grăniceri arată că, în comparaţie cu anul 2008, în luna aprilie 2009 numărul cetăţenilor români care au trecut frontiera în Republica Moldova s-a redus semnificativ. Comisia respinge şi afirmaţiile comuniştilor precum că la 7 aprilie a avut loc un atac cibernetic, fiind blocată pagina oficială a preşedinţiei. O altă concluzie a raportului se referă la încălcările grave ale judecătorilor, care au judecat tineri în incinta comisariatelor de poliţie. În total, comisia de anchetă a audiat 82 de persoane. La întrebările comisiei a refuzat să răspundă fostul preşedinte de ţară Vladimir Voronin, iar judecătorul Dorin Popovici a refuzat să se prezinte la audieri. În final Vitalie Nagacevschi a menţionat că raportul comisiei de anchetă a fost votat doar de reprezentanţii AIE, iar deputaţii comunişti au avut o poziţie separată. Opoziţia a acuzat comisia de lipsă de obiectivitate şi a spus că guvernarea actuală a fost implicată în organizarea protestelor violente. Vitalie Nagacevschi respinge aceste acuzaţii şi spune că, dacă vreun politician ar fi fost implicat în protestele din aprilie, atunci ar fi fost tras la răspundere, pentru că PCRM a mai guvernat ţara după acestea încă 4 luni. Nagacevschi mai spune că PCRM putea să elaboreze un proiect de alternativă, dar s-a limitat la simple declaraţii.