Legea privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală sau aşa-numita lege de amnistie este surpriza anului 2016. Această iniţiativă a apărut pe ascuns, fiind tăinuită de partenerii externi, şi este, pur şi simplu, cinic să apară după ce frauda din sistemul bancar a fost pusă pe umerii contribuabililor simpli. Declaraţia a fost făcută de Veaceslav Negruţa, ex-ministrul finanţelor, în cadrul discuţiei publice la IPN cu tema: „Anul economic 2016 în viziunea antreprenorilor şi a experţilor”.
Expertul a remarcat că proiectul era deja înregistrat când la Chişinău a venit Misiunea FMI, dar autorităţile nu l-au pus în discuţie. „De pe 1 decembrie era înregistrat, dar FMI era ţinut la distanţă, întâmplător a fost descoperit. Ne face să credem că beneficiarii acestui proiect sunt 8-10% din populaţia interesată să-şi legalizeze bunurile. Restul 90% din populaţie au bunuri înscrise pe numele lor şi nu au interes să le legalizeze”, a spus fostul ministru.
Potrivi lui Negruţa, chiar dacă se face abstracţie de felul în care a apărut, însăşi esenţa proiectului pică prost în contextul investigaţiei furtului miliardului şi există suspiciunea că se doreşte legalizarea acestei fraude. Or, 2016 este anul în care datoria internă a crescut de peste trei ori „prin simpla convertire a datoriilor altora în datorie de stat”. Este vorba de datoria Băncii Naţionale de 13 miliarde de lei, transformată în datorie de stat. „Datoria altora a fost pusă pe umerii cetăţenilor, iar cei care nu au achitat impozite acum vor să fie pur şi simplu amnistiaţi, iar bunurile să li se legalizeze”, a spus expertul.
Acesta apreciază ca fiind alarmantă retragerea investiţiilor din economia moldovenească. „Presupun că aceasta anticipează cumva intrarea în Republica Moldova a altfel de capital, care va fi legalizat prin astfel de proiecte de legi care intens se promovează. Investiţiile înseamnă de fapt credibilitate, locuri de muncă şi alte aspecte şi, dacă avem minus, înseamnă că ceva nu e bine”, a mai spus expertul.
În opinia sa, anul 2016 furnizează anumite tendinţe de monopolizare a diferite sectoare şi domenii şi nu exclude că în 2017, pe lângă monopolizări să apară şi naţionalizări. „Ipoteza dată vine din faptul că anumite grupuri de interese paralele cu statul de la un timp încoace s-au suprapus. Aceste grupuri sunt în instituţiile statului şi pentru dânsele pare a fi un model de naţionalizare, ca să se simtă confortabil. Aşa cum a fost pe timpuri Uniunea Sovietică. Sunt indicii că astfel de tendinţe persistă”, a spus Veaceslav Negruţa.
Referindu-se la mediul de afaceri, expertul a remarcat incertitudinea investitorilor. „E suficient să trecem pe câteva străzi din Chişinău şi să vedem o sumedenie de birouri scoase la vânzare sau date în chirie şi nimeni nu se grăbeşte să-şi plaseze activităţile acolo. Fenomenul despre care vorbesc este observat în ultimele 9 luni, lumea simte o anumită povară fiscală şi o injustiţie care planează şi ia decizii să nu mai rămână aici”, a spus expertul.
Adresându-se către legislatori, ex-ministrul i-a atenţionat pe legislatori că deciziile proaste în economie costă scump şi au impact asupra a generaţii întregi.
Discuţia publică la tema: „Anul economic 2016 în viziunea antreprenorilor şi a experţilor” este ediţia a 68-a din ciclul: „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” organizat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
