Ţările UE sunt exemple de urmat în promovarea dezvoltării la nivel local. Există povești de mare succes în multe țări europene, în care în 10 sau 20 de ani regiuni altădată sărace ori rămase în urmă au fost transformate în bine prin investiții în infrastructură, în micile ferme țărănești, în mica industrie locală, în educație și cultură. Câte şanse are Republica Moldova de a prelua în timp util acest model, care este situaţia actuală a oamenilor şi localităţilor, precum şi sursa de dezvoltare a acestora – în interviul de mai jos, realizat de Agenţia de presă IPN cu ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, Vasile Bâtca, în contextul recentei aniversări a Independenţei Republicii Moldova.
---
- Dle ministru Vasile Bâtca, recent, întreaga Republică Moldova a împlinit un sfert de secol de independență, dar de multe ori se creează impresia că Republica Moldova este doar orașul Chișinău – aici este concentrată presa, economia, viața politică, etc. De ce credeţi că se întâmplă așa și ce se întreprinde pentru a dezvolta nu doar Chișinăul și alte 2-3 orașe mai mari, dar toate localitățile și regiunile Republicii Moldova?
- 25 de ani de Independență reprezintă o aniversare importantă pentru noi, pe care am sărbătorit-o așa cum se cuvine. E important să ne exprimăm mândria națională și spiritul patriotic, e important să ne bucurăm împreună cu concetățenii noștri.
Privitor la concentrarea instituțiilor și a activităților în municipiul Chișinău, acest proces nu e unul nou. Chișinăul s-a dezvoltat constant în ultimele decenii, iar declararea Independenței a fost un factor stimulativ, care a crescut importanța Chișinăului. Capitala a devenit atractivă pentru cetățenii din raioane, oferind mai multe oportunități pentru tinerii care vin la studii, pentru populația care se află în căutarea unui loc de muncă, pentru investitorii care caută forță calificată de muncă. Pe de altă parte, din 1990 încoace nu s-a reușit menținerea potențialului economic în multe localitățile rurale, în unele centre raionale.
Totuși, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a regiunilor de dezvoltare și în speță a orașelor/centre raionale, încă în anul 2012 în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a fost elaborată o analiză intitulată: „Dezvoltare urbană echilibrată în Republica Moldova”. În rezultat, s-au identificat șase orașe cu capacități sporite de dezvoltare - așa numitele „orașe poli de creștere”. Azi, în comun cu Biroul Național de Statistică, suntem în proces de revizuire a acelei analize, după care vom purcede la elaborarea unui program de dezvoltare a orașelor.
Totodată, avem elaborată o nouă Strategie Națională de Dezvoltare Regională pentru anii 2016-2020, în cadrul căreia urmează a fi realizate un șir de proiecte de infrastructură și de dezvoltare a serviciilor sociale, inclusiv proiecte de dezvoltare economică (prin construcția infrastructurii de afaceri și dezvoltare) și de promovare a turismului. Menționez că toate proiectele de dezvoltare regională au obiectivul general de a diminua disparitățile regionale și sunt implementate în alte regiuni decât mun. Chișinău, cu accent deosebit pe localitățile rurale.
- Totdeauna s-a afirmat că moldovenii sunt oameni gospodari, harnici și primitori. Dvs ați colindat, probabil, toate localitățile din Republica Moldova. Este așa sau altfel?
- Așa este, așa a fost și, cred, că așa va fi. Moldovenii au aceste calități, e important însă să le punem în valoare mult mai bine. Avem de meditat cu toții că într-o țară cu oameni gospodari există totuși un nivel ridicat de sărăcie comparativ cu țările europene.
Accentul pe care noi la minister dorim să-l punem este pe revigorarea mediului rural – fie că vorbim de meșteșugurile tradiționale, de promovarea turismului rural, de frumusețea tradițiilor noastre populare. Iar cu suportul partenerilor de dezvoltare sunt finanțate tot mai multe proiecte în acest sens. Bineînțeles, aceste valori sunt evidențiate și prin activitățile planificate și implementate cu suportul Ministerului Culturii și cu cel al autorităților locale - prin multiplele festivaluri, evenimente culturale cu impact. Oameni deja îmbracă mai mult portul popular și își organizează festivitățile familiale în stil tradițional.
- Atunci cine se face de vină că multe dintre satele și orașele noastre sunt delăsate – oamenii, administrația locală, cea centrală?
- Eu pot face o analiză atât ca reprezentant al Guvernului, cât și fost reprezentant al autorităților locale, când am deținut funcția de viceprimar și mai apoi cea de președinte al raionului Nisporeni. Astfel, pe de o parte, politicile statului nu au fost mereu orientate spre un impact direct asupra populației, pe de altă parte, există lipsa dorinței autorităților locale de a se alia în vederea implementării unor proiecte majore cu un impact benefic asupra populației. Pot aduce ca exemplu cunoscut și pe larg discutat implementarea proiectelor în domeniul apei și sanitației, când autoritățile locale tind să implementeze proiecte locale în detrimentul proiectelor regionale, care ar oferi servicii de calitate la costuri reduse. Astăzi avem multiple situații când, în cadrul proiectului local implementat, autoritățile locale nu au capacitatea întreținerii acestor apeducte sau a sistemelor de canalizare.
Nu mai puțin importantă este și implicarea populației și munca în comun cu oamenii din întreaga țară. Dezvoltarea localităților nu poate fi realizată fără participarea activă a cetățenilor, care pot promova multiple idei inovatoare, iar autoritățile de diferite nivele nu pot valorifica capacitățile localităților, dacă nu există voință socială. În ultimii 3 ani, în procesul de programare și planificare strategică, am început să aplicăm o abordare integrată, astfel încât realizarea obiectivelor stabilite în strategiile naționale să fie realizate prin analiza și implementarea inițiativelor locale.
- Probabil ați călătorit mult și peste hotare, unde ați vizitat localități și regiuni. Ce model de dezvoltare ați alege pentru localitățile și regiunile din Republica Moldova?
- Fiecare țară și-a construit propriile modele, reieșind din realitățile la zi. Pornind de aici, Republica Moldova poate examina multiplele exemple externe, analizând punctele forte și oportunitățile oferite de anumite modele, reușind să evite problemele întâlnite de țările care au implementat modelele respective. Principalele elemente care urmează a fi luate în calcul la identificarea unui model optim de guvernare sunt: specificul agrar al țării, organizarea teritorial-administrativă a țării, descentralizarea serviciilor publice și capacitățile inovatoare existente. Nu în ultimul rând, este important ca ceea ce dorim să dezvoltăm, să se bazeze pe reguli clare de joc și, desigur, cu aplicarea de tehnologii moderne, care sunt abundente în societatea actuală.
- De la ce trebuie să începem pentru a le aduce la asemenea condiții?
- Probabil, cele mai importante aspecte care urmează a fi puse în aplicare sunt transparența acțiunilor și consultarea publică a opțiunilor identificate. Republica Moldova are în prezent o societate civilă destul de dezvoltată, implicarea căreia poate aduce multiple beneficii și un proces de adoptare agreat de toată populația țării. E nevoie de asemenea de lucru comun în interiorul clasei politice; partidele nu ar trebui să se plaseze pe poziții de adversitate, de conflict, atunci când vine vorba să gândească politici de dezvoltare locală. Suplimentar, putem mulțumi și partenerilor de dezvoltare, care au pus la dispoziție consultanți în cadrul tuturor autorităților centrale, iar la nevoie acordă și asistența tehnică necesară la elaborarea documentelor. Ei ne ajută astfel încât funcționarii publici nu doar elaborează documente de calitate, dar și acumulează o experiență bogată preluată din țările de proveniență a experților angajați.
- Recent a fost aprobată o nouă strategie de reformare a administrației publice. Este în măsură implementarea acestui document să aducă schimbări spre bine?
- Trebuie să spun că acest document a fost elaborat cu asistența tehnică a partenerilor de dezvoltare și supus consultării cu societatea civilă, astfel încât la implementarea lui să avem deschiderea și suportul atât a partenerilor interni, cât și a celor externi. Până la urmă, acest document identifică și dezvoltă principii și obiective necesare, iar Planul de acțiuni privind implementarea este în curs de elaborare în cadrul Cancelariei de Stat. Ne-am pornit pe un drum dificil, dar avem ambiția de a reuși.
- Apropo, de ceva timp se discută și despre reforma teritorial-administrativă. În opinia Dvs., ce ar urma să prevadă aceasta pentru a asigura o mai bună dezvoltare a localităților din Republica Moldova?
- Eu personal consider ca reușita acesteia depinde de capacitatea autorităților locale de a se autoadministra, bazându-se pe resurse proprii și competențe adecvate care să asigure aceste resurse. E foarte important ca propunerile de descentralizare/ desconcentrare să nu vină doar de la centru, iar actorii locali să nu ocupe o poziție pasivă în acest proces.
Desigur, urmează a fi luate în calcul și alte aspecte, reieșite din experiența anilor 1998-1999, când a fost implementată o altă reformă administrativ-teritorială și în cadrul căreia o mare lacună a fost asigurarea populației cu servicii publice de calitate, populația țării la acel moment fiind nevoită să parcurgă distanțe mari pentru obținerea unor anumite documente, certificate. Până la urmă, impactul acestor reforme trebuie să fie unul pozitiv, iar serviciile publice să fie accesibile pentru cetățeni.
- Și dacă recent am marcat 25 de ani de la proclamarea Independenței, cum vedeți localitățile din Republica Moldova peste încă 25 de ani?
- Eu cred că soarta noastră este ireversibil legată de cea a marii familii europene. Văd, deci, Moldova în Uniunea Europeană și cred că acest lucru va juca un rol hotărâtor în modernizarea țării.
Și aș puncta aici un aspect foarte important din punctul de vedere al ministerului pe care-l conduc: țările UE sunt exemple de urmat în promovarea dezvoltării la nivel local. Există povești de mare succes în multe țări europene, în care în 10 sau 20 de ani regiuni altădată sărace ori rămase în urmă au fost transformate în bine prin investiții în infrastructură, în micile ferme țărănești, în mica industrie locală, în educație și cultură.
Vreau să cred că reușitele vor fi și la noi, ceea ce ne va permite ca și comunitățile noastre să se apropie cât mai mult de standarde de viață europene.
