Obiectivele legate de Ucraina și Republica Moldova ca părți integrate ale Vestului, „vor necesita mult timp și s-ar putea să nu le vedem îndeplinite până în 2030”. La această concluzie ajunge Valentin Naumescu, ex-diplomat de top și actual profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, semnează o analiză publicată în „Contributor.ro” și întitulată „Summit-ul NATO 75 și intrarea Occidentului în Era Războiului Lung”. Autorul afirmă că „devine mai evident ca oricând argumentul că lărgirea spațiului de securitate spre Est, cu includerea Ucrainei și Republicii Moldova într-un „spațiu de securitate adiacent al NATO” și cu perspective de securizare deplină pe termen lung a celor două republici postsovietice, ar avantaja pe deplin România, care nu ar mai fi la marginea NATO și a UE. Dar ambele obiective, legate de Ucraina și Republica Moldova ca părți integrate ale Vestului, vor necesita mult timp și s-ar putea să nu le vedem îndeplinite până în 2030”, notează IPN.
Vremurile sunt extrem de tulburi. Schimbările dramatice de politică internă și reverberațiile politicii internaționale asupra democrațiilor interne afectează o parte importantă a țărilor membre ale NATO și UE, implicit cele două organizații în ansamblu. Nici NATO, nici UE nu vor mai fi la fel la finalul războiului, ca înainte de război, afirmă expertul.
Autorul consideră că „pariul lui Putin era că cele două organizații se vor dezintegra sub presiunea marilor provocări și a lașităților naționale, dar până acum consecința agresiunii a fost întărirea celor două structuri occidentale. NATO s-a extins la 32 de membri, cu Finlanda și Suedia ieșite din vechea lor neutralitate și alegând Alianța Nord-Atlantică, iar Ucraina și Republica Moldova sunt parteneri ai NATO și au început deja negocierile de aderare la UE. Niciuna din schimbările de mai sus nu s-ar fi întâmplat fără Războiul lui Putin”.
Valentin Naumescu consideră că „aerul solemn și grav de la Summit-ul NATO trădează vânturile ostile care bat pentru schimbarea lumii. Liderii politici, comandanții militari și experții în strategii de la Washington, Londra, Paris, Berlin și Bruxelles se pregătesc pentru un război lung. Un război lung în Ucraina, un război lung pentru reconstrucția, stabilizarea și recredibilizarea ordinii de securitate europene, un război lung pentru teritoriile periferice geopolitic (Ucraina, Moldova, Georgia, Taiwan etc.) care aspiră democratic să adere la un spațiu civilizațional integrat, dar sunt agresate și trase înapoi de spațiul rival, un război lung pentru supremație globală între democrațiile liberale occidentale și axa dictaturilor orientale, reprezentate în esență de SUA și China. Ar fi o naivitate să nu realizăm că astfel de pregătiri pentru Era Războiului Lung, generațional și hibrid, se fac și la Beijing sau Moscova. Nimeni nu mai crede că „se termină până la Crăciun”. Atmosfera de la evenimente pare mohorâtă, ca și vremurile, dar ea ascunde un complex uriaș de reflecții, scenarii, inovări tehnologice, simulări, alocări de resurse, adaptări legislative, modernizări ale infrastructurii etc., toate menite să pregătească cele două blocuri în vederea unei posibile confruntări. Nici într-o parte, nici în cealaltă nu se stă degeaba”.
Autorul dezavuează formula înșelătoare cu „ordinea mondială multipolară”, vehiculată de Vladimir Putin, calificând-o ca doar o formă ipocrită de a spune că Rusia vrea să se revină la negocierea sferelor de influență din Războiul Rece, în care dictaturile primesc o felie de lume și vor fi lăsate să facă ce vor cu ea, fără să dea socoteală și fără să respecte regulile universale ale dreptului internațional, drepturile și libertățile individuale de inspirație occidentală. Formula poate pare „rezonabilă” și „echilibrată” pentru unii mai slabi de înger, dar ea este în esență profund nedreaptă, pentru că sacrifică țări și națiuni pentru a fi „alocate” la masa negocierilor polului respectiv, împotriva voinței lor. Noi, aici, în România și în regiune, ar trebui să fim primii care înțelegem asta, spune Valentin Naumescu.
