Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (27.07 -02.08.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Președintele Igor Dodon, a avut pe 29 iulie o întrevedere cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pe care șeful statului l-a numit „președintele Transnistriei”.
Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control (CUC) crede că „acele șapte întâlniri care au avut loc în patru ani de mandat al președintelui Dodon n-au schimbat situația”.
Deputații din Parlamentul de prima legislatură – 1990-1994, semnatari și votanți ai Declarației de Independență, cred că Igor Dodon „încalcă flagrant prevederile constituționale”. Președinția afirmă că e vorba de uzanțe protocolare.
Partidul Platforma DA a spus că va depune un denunț la Procuratura Generală împotriva președintelui Igor Dodon.
Analistul Corneliu Ciurea a relevat că utilizarea sintagmei „președintele Transnistriei” a fost demult acceptată la Chișinău.
Reședința prezidențială de la Condrița a fost vineri, 31 august, locul unei acțiuni de protest al veteranilor războiului de la Nistru, iar reprezentantul Special al președinției albaneze al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Thomas Mayr-Harting, a salutat întâlnirea.
Situația în zona de control a fost examinată de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului. Platforma DA a avut o serie de întrebări.
Guvernul Ion Chicu a aprobat vineri extinderea cu 6 luni a termenului în care agenților economici din stânga Nistrului li se permite traversarea punctului de trecere a frontierei de stat Pervomaisk-Cuciurgan, Goianul Nou-Platonovo și Novosavițkoe-Cuciurgan.
ZIUA CONSTITUȚIEI
Șeful statului, Igor Dodon crede că e necesar de revizuit și omis art.142, p.1 al Constituției, care prevede posibilitatea lichidării statului prin procedura referendumului”.
Articolul 142, p.1 al Constituției, vizat și în disputa publică dintre Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții Constituționale, și Igor Boțan, analist politic, figură reprezentativă a sectorului asociativ, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT din Republica Moldova.
Președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase somează „actorii politici care atentează la supremația Legii”.
Deputatul PAS Oazu Nantoi a atenționat că proiectul de lege 328, privind statutul juridic special al UTAG, contravine flagrant Constituției Republicii Moldova”.
Ex-președintele CCM Alexandru Tănase afirmă că legea supremă a Republicii Moldova „este singura din lume care admite lichidarea statului”.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Pe 31 iulie, șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună a numit datele care clasează țara pe locul al 13-lea la nivel global în problema pandemiei.
Ziua Independenței și a Limbii Române în acest an nu vor fi sărbătorite „cu prezența oamenilor.
Cu toate că președintele Igor Dodon s-a adresat omologului său italian, Sergio Mattarella, să faciliteze restricțiile pandemice pentru moldoveni, „răspunsul” s-a dat de instituțiile de profil, nu de președinție.
REFORMA JUSTIȚIEI
Consiliul Superior al Magistraturii a numit în funcții marți, 28 iulie, unele persoane asupra căror planează suspiciuni de corupție, crede inclusiv ministrul justiției Fadei Nagacevschi.
Transparensy Internațional Moldova a luat atitudine că autoritățile promovează energic câteva legi care pot slăbi combaterea spălării banilor.
ECONOMIA
Gazoductul Iași – Chișinău va fi dat în exploatare imediat cum va permite situația epidemiologică din țară. Informațiile despre locul și data lansării vor fi comunicate suplimentar.
Victor Pelin analizează pentru IPN importanța diversificării surselor de hidrocarburanți și, în contextul dependenței Republicii Moldova de Gazprom, notează importanța hotărârii Curții Constituționale, privitor la neconstituționalitatea creditului rusesc.
Ministerul Economiei și Infrastructurii a inițiat procesul de elaborare a unui Program de măsuri economice pentru perioada 2020-2021, pentru depășirea efectelor negative ale pandemiei și creșterii rezilienței economice.
Guvernul a definitivat „regulamentul privind repartizarea celor 200 de milioane de lei alocați de Guvern pentru agricultori. De asemenea, vor fi ajutorate localitățile care au suferit de intemperii.
Pandemia a afectat exportul și importul. Piața UE își păstrează poziția de lider pentru Republica Moldova, 63% a exporturilor fiind destinate acestei piețe pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2020, iar 17% ale exporturilor – pieței CSI.
COMBATEREA CORUPȚIEI
Consiliul de Presă a luat atitudine față de fenomenul cadourilor oferite jurnaliștilor. Acestea sunt similare acțiunilor de corupere a alegătorilor în campaniile electorale.
În combaterea contrabandei cu țigări, autoritățile românești sunt mult mai productive de cât partenerii lor moldoveni.
ECHITATEA SOCIALĂ
Sistemul de drept național nu respectă deloc principiul unei justiții restaurative pentru copii.
ALEGERI PREZIDENȚIALE
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale, niciun candidat nu ar câștiga din primul tur, reiese din datele unui sondaj efectuat de Compania Date Inteligente.
Numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor, la data de 1 august, este de 3 286 304.
Evenimentele săptămânii, detaliat
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Președintele Igor Dodon, a avut pe 29 iulie o întrevedere cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Întâlnirea care a avut loc la vila prezidențială de la Condrița a durat patru ore. Într-un mesaj pe Facebook, șeful statului scrie că a ajuns la înțelegeri concrete privind chestiunea telecomunicațiilor, rezolvarea cauzelor penale și a problemelor bancare, fără a oferi detalii exacte. Cei doi interlocutori au făcut un schimb de opinii cu privire la problemele care au apărut în ultimele luni urmare a răspândirii virusului COVID-19.
Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control (CUC) crede că „acele șapte întâlniri care au avut loc în patru ani de mandat al președintelui Dodon n-au schimbat situația absolut deloc, din contra: „Eu sunt ferm convins că întâlnirea a avut interes pentru Igor Dodon. Domnia sa a intrat în campanie electorală, el are nevoie de cele de la 40 până la 200 de mii de voturi care sunt în Transnistria... Orice pas în vederea implementării unui sau altui punct din pachetul „Berlin plus” înseamnă o nouă cedare. În principiu, limita acestor cedări a fost deja făcută, mai mult nu se poate.”
În legătură cu „formula aplicată reprezentantului Tiraspolului” în cadrul întâlnirii din 29 iulie (președintele l-a numit pe interlocutorul său „președintele Transnistriei” – n.r.), deputații din Parlamentul de prima legislatură – 1990-1994, semnatari și votanți ai Declarației de Independență, îi amintesc președintelui Igor Dodon că el „încalcă flagrant prevederile constituționale și este pasibil a fi pus „sub acuzare” potrivit prevederilor art.81 alin.(3) din Constituție”. Veteranii parlamentarismului din Republica Moldova au făcut un apel către deputații actualului Parlament de a iniția și desfășura procedura în cauză.
Partidul Platforma DA a spus că va depune un denunț la Procuratura Generală împotriva președintelui Igor Dodon, care l-a numit pe liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „președinte al Transnistriei”, după întrevederea lor de marți, de la reședința prezidențială de la Condrița. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a spus că tratamentul „de la egal la egal” pe care Dodon i l-ar fi acordat lui Krasnoselski este un „act imoral, ilegal, anticonstituțional, antipopular” și „inadmisibil”.
Președinția a comunicat că folosirea de către președintele Igor Dodon a expresiei „președintele Transnistriei” în cazul liderului transnistrean Vadim Krasnoselski nu înseamnă că șeful statului ar recunoaște legitimitatea autorităților din stânga Nistrului. „Expresiile utilizate țin de un context protocolar și nu se extind asupra stării politice de facto privind statutul regiunii transnistrene a Republicii Moldova”.
Analistul Corneliu Ciurea a relevat că întâlnirea președintelui Igor Dodon cu liderul unui teritoriu nerecunoscut vine în contradicție cu încercările opoziției moldovenești de a înviora spiritele în ajun de alegeri prezidențiale cu scopul de a fideliza propriul electorat. Expertul consideră că utilizarea sintagmei ”președintele Transnistriei” a fost demult acceptată la Chișinău „prin înțelegerile semnate și recunoașterea Transnistriei ca ”parte egală în negocieri”, fără ca președintele Dodon să aibă vreo contribuție în acest sens. „Transnistria este denumirea regiunii de pe malul stâng al Nistrului admisă în legile țării noastre. Iar Krasnoselski este președintele unui stat nerecunoscut de nimeni care, sperăm, în cele din urmă se va integra în Republica Moldova”, a opinat analistul.
Reședința prezidențială de la Condrița a fost vineri, 31 august, locul unei acțiuni de protest. Veteranii războiului de la Nistru s-au dus încolo indignați de comportamentul lui Igor Dodon în raport cu separatistul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, numit recent "președinte al Transnistriei". Supărați, veteranii l-au numit pe Dodon "iuda" și au spus că „îi numără zilele”.
Reprezentantul Special al președinției albaneze al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Thomas Mayr-Harting, a salutat recenta întâlnire a președintelui moldovean Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. „Este încurajator faptul că această întâlnire a avut loc și că părțile s-au concentrat pe chestiuni deosebit de importante pentru bunăstarea oamenilor care trăiesc pe ambele maluri ale râului, cum ar fi libertatea de mișcare, integrarea rețelelor de telecomunicații, îmbunătățirea serviciilor bancare interne și crearea unei noi linii de troleibuz între Bender, Varnița și raionul Severnîi”, a declarat Reprezentantul Special la Viena.
În cadrul ședinței Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică au fost adresate mai multe întrebări din partea deputaților Platformei DA, care fac parte din Comisie. Despre aceasta a comunicat deputatul Chiril Moțpan, în cadrul unui briefing de presă. Chiril Moțpan a subliniat că au fost adresate întrebări miniștrilor de interne, apărării, de externe, vicepremierului pentru reintegrare și altor demnitari prezenți.
„Situația în Zona de securitate a Republicii Moldova este încă îngrijorătoare. Autoritățile transnistrene temeinic înaintează în cerințe și sunt foarte deciși să obțină noi beneficii din partea Republicii Moldova. Comisia Unificată de Control este reprezentată de 3 părți, iar Republica Moldova este în minoritate. Activitatea acesteia poate fi considerată ineficientă. Am adresat multe întrebări ministrului de interne, care vin din partea cetățenilor, dar și ministrului apărării privind armamentul din dotarea structurilor transnistrene. Ministrul de externe a fost întrebat, dacă deține informații privind deținerea autorităților transnistrene a pașapoartelor diplomatice moldovenești”, a spus Chiril Moțpan.
Guvernul Ion Chicu a aprobat vineri extinderea cu 6 luni a termenului în care agenților economici din stânga Nistrului li se permite traversarea punctului de trecere a frontierei de stat Pervomaisk-Cuciurgan, Goianul Nou-Platonovo și Novosavițkoe-Cuciurgan, pentru efectuarea procedurilor de vămuire a mărfurilor, fără perceperea drepturilor de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică, prohibițiilor, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de organele constituționale. Decizia se întâmplă după vizita de săptămâna trecuta la Chișinău a liderului nerecunoscutei republici nistrene Vadim Krasnoselski și întrevederea acestuia cu președintele Moldovei, Igor Dodon.
ZIUA CONSTITUȚIEI
Cu ocazia celei de-a 26-a aniversare a Constituției Republicii Moldova, conducerea țării a venit cu mesaje.
Șeful statului, Igor Dodon, a spus că data de 29 iulie este una memorabilă în istoria modernă a statului nostru. „În această zi, în anul 1994, a fost adoptată Constituția Republicii Moldova – principala lege care este la temelia statului nostru moldovenesc, garantând cetățenilor drepturile și libertățile fundamentale, determinând principiile statului de drept, suveranitatea lui și dezvoltarea democratică, consolidând pacea civilă și armonia socială”, a precizat oficialul. În viziunea mea e necesar de revizuit și omis art.142, p.1 al Constituției, care prevede posibilitatea lichidării statului prin procedura referendumului”, a opinat președintele, referindu-se la un subiect care nu poate avea o finalitate cu o majoritate critică în Parlament.
Articolul art.142, p.1 al Constituției e vizat și în disputa publică dintre Alexandru Tănase, jurist, ex-președinte al Curții Constituționale, și Igor Boțan, analist politic, figură reprezentativă a „sectorului asociativ”, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT din Republica Moldova. Esența disputei lor, observă publicistul Nicolae Negru ține de legalitatea unionismului, compatibilitatea acestuia cu caracteristicile de bază ale unui stat - suveranitatea și independența.
„Dl Boțan se declară convins că „nu poți cere votul cetățenilor pentru realizarea unirii, iar după alegere să depui jurământul, cu o mână pe inimă și alta pe textul Constituției. De cealaltă parte, dl Tănase nu vede nicio problemă în acest sens, deoarece Constituția Republicii Moldova „este singura din lume care admite lichidarea statului”. Articolul 142(1) din Constituție prevede că „dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, pot fi revizuite prin referendum”. Posibilitatea dispariției Republicii Moldova e recunoscută și prin legea care le garantează găgăuzilor dreptul la autodeterminare în cazul „schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent”, subliniază ex-președintele CCM.
Prim-ministrul Ion Chicu, a spus că va „urmări în continuare respectarea Legii fundamentale”, iar președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi a relevant rolul controlului constituțional, „exercitat de Curtea Constituțională, care, întâi de toate, este datoare să respecte Constituția și să oblige să facă același lucru pe toți ceilalți”.
De notat că unele mass-media au plasat mesajele în ordinea pe care am reprodus-o. Oficialii nu s-au referit la demersul liderului informal al socialiștilor de modificare a Constituției.
Președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase susține că „actorii politici care atentează la supremația Legii, admițând ingerințe obraznice în funcționarea distinctă, separată a celor trei puteri în stat – Legislativă, Executivă și Judiciară – nu fac altceva decât să împiedice cu rea voință procesul de maturizare a democrației în țara noastră. Nimeni nu poate fi mai presus de Constituție.
Deputatul PAS Oazu Nantoi a atenționat că, la 16 iulie, deputații PSRM au introdus în procedura Parlamentului 3 proiecte ce vizează Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia. Prevederile proiectului de lege 328, privind statutul juridic special al UTAG contravin flagrant Constituției Republicii Moldova”.
În legătură cu aceasta, deputatul a adresat o scrisoare deschisă cetățenilor din UTAG, cetățenilor țării, dar și Înaltului Reprezentant al Misiunii OSCE pentru minoritățile naționale. Legislatorul afirmă că acțiunea socialiștilor a fost determinată de ambițiile electorale ale președintelui țării. „Domnul Dodon și PSRM provoacă neadoptarea legilor pentru ca în campania electorală să vină în fața alegătorilor din UTAG și să dea vina pe naționaliștii români și unioniștii din Parlament. Domnul Dodon și PSRM revin la practica reanimării tensiunii interetnice. Domnul Dodon și PSRM sunt provocatori politici gata să sacrifice pacea interetnică în Republica Moldova de dragul puterii.”, a mai spus Oazu Nantoi.
Mai mult, anterior președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, care este și președinta partidului pro-prezidențial, spunea că proiectele de legi discutate pe platforma grupului de lucru vor fi incluse pe ordinea de zi a Parlamentului doar după consultarea cu toate părțile vizate. Cu părere de rău, aceste angajamente asumate în fața partenerilor externi, au fost încălcate, menționează deputatul.
De cealaltă parte, ex-președintele CCM Alexandru Tănase nu vede nicio problemă în acest sens, deoarece Constituția Republicii Moldova „este singura din lume care admite lichidarea statului”. Articolul 142(1) din Constituție prevede că „dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, pot fi revizuite prin referendum”. Posibilitatea dispariției Republicii Moldova e recunoscută și prin legea care le garantează găgăuzilor dreptul la autodeterminare în cazul „schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent”, subliniază ex-președintele CCM.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Pe 31 iulie, șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună a spus într-o conferință de presă că în ultimele șapte zile, comparativ cu săptămâna precedentă, a fost înregistrată o creștere de 17,8% a numărului de persoane confirmate cu COVID-19. În total, 24,3 mii de persoane au fost confirmate pozitiv de la începutul epidemiei, cifre care clasează țara pe locul al 13-lea la nivel global.
Până acum, în țară au fost executate circa 150 de mii de teste. Au fost confirmați cu noul coronavirus 1335 de copii și 211 de gravide. În rândul personalului medical s-au înregistrat 3281 de cazuri.
771 de persoane confirmate cu COVID-19 au decedat. Vârsta medie în cazul deceselor depășește 66 de ani. 99% au avut cel puțin o comorbiditate. Cel mai frecvent persoanele înregistrează maladii cardiovasculare, urmate de diabetul zaharat, obezitate, maladii neurologice.
Prim-ministrul Ion Chicu a anunțat lunea trecută că din cauza pandemiei de coronavirus Ziua Independenței și a Limbii Române în acest an nu vor fi sărbătorite „cu prezența oamenilor. Vor fi mai multe evenimente culturale, dar televizate. În acest an vom avea o ceremonie foarte restrânsă de premiere a laureaților Premiului Național", a spus Chicu.
El a menționat că "în lume, în țările europene, în regiune și în Moldova, situația cu răspândirea coronavirusului rămâne dificilă. Tendința descendentă a morbidității, care a durat trei săptămâni, a fost întreruptă", a subliniat premierul.
Noi trebuie să ne schimbăm comportamentul. „Te ții de bară în troleibuz și tot ajustezi masca. Iată o ajustezi cu mâna cu care te-ai ținut de bară. Acesta este momentul critic când bagi virusul de pe mână pe față. E un moment clasic de infectare”, a relatat Nicolae Furtună, șeful ANSP. „În magazine așa și îmi fosăie din spate, când e scris clar: stai la un metru! În stradă se înghesuie, în transportul public…”, a menționat Furtună. În plus, el a atenționat că masca trebuie schimbată: „Nu umblăm cu mască de la Ispas până la Pocroave, le schimbăm”.
Moldovenii și Italia. Cu toate că președintele Igor Dodon s-a adresat omologului său italian, Sergio Mattarella, cu rugămintea să permită intrarea cetățenilor Republicii Moldova în Italia dacă prezintă certificate de testare la COVID-19, iar în caz de necesitate să repete testarea imediat după̆ intrarea în Italia, „răspunsul” s-a dat de instituțiile de profil, nu de președinție.
După cum s-a înștiințat, Italia prelungește starea de urgență, instituită la sfârșitul lunii ianuarie, până pe 15 octombrie anul curent. De asemenea, sunt prelungite cu 10 zile restricțiile de călătorie stabilite anterior până la 31 iulie, inclusiv restricțiile care interzic intrarea în Italia pentru persoanele care în ultimele 14 zile au vizitat sau au tranzitat Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Italiei în Republica Moldova, în prezent, cetățenii Republicii Moldova pot intra în Italia doar dacă dețin un permis de ședere pe teritoriul acestei țări sau a unei țări membre a UE (inclusiv membrii de familie ai acestora: soț sau soție, părinți, copii până la vârsta de 21 de ani și dependenții pe motive de dizabilitate).
REFORMA JUSTIȚIEI
Consiliul Superior al Magistraturii a numit în funcții marți, 28 iulie, unele persoane asupra căror planează suspiciuni de corupție. Mai mult decât atât, numirile de la CSM se fac prin înțelegeri între membri, susține ministrul justiției Fadei Nagacevschi. Oficialul este de părerea că în cadrul CSM s-au format grupuri de interese care promovează persoane favorabile unor sau altor cercuri.
Pe de altă parte, fosta ministră a aceluiași minister, Olesea Stamate, afirmă că asupra membrilor CSM s-au făcut presiuni. Potrivit acesteia, pe numele unor rude ale membrilor CSM au fost intentate mai multe dosare penale. „Din păcate, ceea ce vedem noi acuma este revigorarea regimul Plahotniuc în persoana Partidului Socialiștilor”, a declarat Olesea Stamate.
Transparensy Internațional Moldova a luat atitudine față de faptul că „la 20 iulie 2020, Guvernul, iar apoi și Parlamentul Republicii Moldova au aprobat și, respectiv, adoptat în prima lectură modificări la câteva legi ce vizează direct combaterea spălării banilor.
ONG-ul acuză intenția guvernanților de a adapta rigorile legii la interese de grup. Esența modificărilor constă în interpretarea calității de beneficiar efectiv al entităților economice și introducerea unor restricții în aplicarea Legii 308/2017 în cazul urmăririi activelor beneficiarilor finali în cadrul investigațiilor ce țin de spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Mai simplu spus, bunurile obținute din resurse obținute ilegal, nu pot fi sechestrate.
AIM atenționează că proiectul de lege a fost elaborat și promovat cu abateri grave de la exigențele elaborării actelor normative și transparenței decizionale, în regim grabnic (la finele sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului), inclusiv fără avizele de conformitate cu standardele comunitare, în speță ale Consiliului Europei, ceea ce trezește suspiciuni privind caracterul comandat al modificărilor operate.
ECONOMIA
Gazoductul Iași – Chișinău. Implementatorii proiectului gazoductului Ungheni-Chișinău au inițiat procedurile de recepție a lucrărilor magistralei de gaze Ungheni-Chișinău. Totodată, împreună cu specialiștii Agenției pentru Supravegherea Tehnică, sunt desfășurate o serie de verificări tehnice. Precizările au fost făcute pentru IPN de către Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul în care la sfârșitul lunii mai, SRL „Eurotransgaz” anunța că gazoductul Ungheni-Chișinău va fi finalizat până la 1 august anul curent.
MEI precizează că lansarea oficială a gazoductului Ungheni-Chișinău va avea loc imediat cum va permite situația epidemiologică din țară. Informațiile despre locul și data lansării vor fi comunicate suplimentar.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz SA, spunea recent: “Gazoductul Ungheni-Chișinău este un proiect de investiții strategic pentru Transgaz, care a devenit astfel prima multinațională românească din domeniul energiei. După finalizarea și punerea în funcțiune a gazoductului, infrastructura de gaze din Republica Moldova se va conecta la infrastructura de gaze din România, care este interconectată cu cea din Europa și, astfel, în Republica Moldova pot ajunge gaze din Marea Caspică, din Marea Nordului, din nordul Greciei și din Norvegia. Proiectul reprezintă un câștig în plan geopolitic, urmărind diminuarea dependenței energetice a Republicii Moldova, prin
ruta alternativă pe care o propune, precum și o contribuție la consolidarea în general a parcursului pro-european al acestei țări.”
„Este evident că Republica Moldova trebuie să întreprindă toate eforturile pentru a soluționa cât mai rapid problema importului gazelor naturale din România, scrie Victor Pelin pentru IPN. Același lucru se referă și la interconectarea la rețelele de energie electrică, observă el între altele. Referindu-se, în fond, la problema gazelor din Rusia, el se bazează pe datele ex-deputatului Alexandr Petkov, acționar minoritar la Moldovagaz care consideră că în procesul adoptării deciziilor a fost încălcată legislația Republicii Moldova, aducându-se prejudicii grave statului și cetățenilor.
După expirarea contractului cu Gazprom, consideră Victor Pelin, semnarea unui contract nou cu această întreprindere ar trebuie să includă și referințe clare, fără echivocuri, la modalitatea de achitare de către Transnistria a datoriilor pentru gazele consumate. Altfel iese că Transnistria consumă gaze, Gazprom-ul îi administrează cota, iar datoria este transferată către Moldovagaz, care trebuie să achite consumul Transnistriei către Gazprom. Și, concluzionează autorul, „cât de importantă a fost hotărârea Curții Constituționale, care a declarat neconstituțional acordul privind creditul rusesc de €200 milioane pentru Republica Moldova, care conținea referințe la datoriile agenților economici”.
Program de măsuri economice pentru perioada 2020-2021 Ministerul Economiei și Infrastructurii a inițiat procesul de elaborare a unui Program de măsuri economice pentru perioada 2020-2021, pentru depășirea efectelor negative ale pandemiei și creșterii rezilienței economice.
„Criza lansată de situația pandemică COVID-19 a readus în prim plan vulnerabilități economice, dar și instituționale și administrative, evidențiind necesitatea schimbării modelului de guvernare publică și de dezvoltare economică și socială”, a spus secretarul general de stat al MEI, Lilia Palii.
Conform conceptului prezentat, se propune setarea unor măsuri economice axate pe trei obiective: limitarea impactului socio-economic al COVID-19; recuperare economică; tranziția către o economie mai rezilientă, adaptare economică. În perioada următoare vor fi organizate consultări sectoriale, pentru identificarea acțiunilor pe obiective cu stabilirea unor indicatori de rezultat.
Guvernul a decis alocarea mijloacelor financiare necesare pentru reabilitarea drumurilor în localitățile Misovca, Costești și Horăști din raionul Ialoveni, dar și acordarea a peste 70 mii de lei pentru reparația locuințelor individuale ale mai multor locuitori din raionul Ștefan Vodă, deteriorate de ploile torențiale și grindina de la începutul lunii iulie. În afară de aceasta, premierul a declarat că vineri a fost definitivat „regulamentul privind repartizarea celor 200 de milioane de lei alocați de Guvern pentru agricultori. De aceea, solicit colegilor din cadrul instituțiilor responsabile ca efectuarea plaților către agenții economici afectați să se facă̆ cât mai rapid”, a declarat prim-ministrul.
În cadrul Reuniunii anuale în domeniul diplomației economice, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, a prezentat evoluția exporturilor Republicii Moldova pînă și pe parcursul perioadei pandemice Covid19. „Amprenta restricțiilor și sistării activității economice o putem observa inclusiv prin intermediul datelor statistice. În acest sens, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comerțul exterior a înregistrat o descreștere considerabilă cu 15,9%, volumul exporturilor diminuând cu 15,39%”, a precizat secretarul de stat.
Piața UE își păstrează poziția de lider pentru Republica Moldova, 63% a exporturilor fiind destinate acestei piețe pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2020, iar 17% ale exporturilor – pieței CSI.
Totodată, există o tendință pozitivă cu privire la exportul serviciilor IT. Exporturile produselor IT au crescut pe parcursul anului 2019 la 198 milioane dolari SUA, adică în creștere cu 34%, comparativ cu anul 2018. Tendința pozitivă de creștere s-a menținut și în trimestrul I al anului 2020, constituind 55,32 milioane dolari SUA, o creștere cu aproximativ 30% față de perioada precedentă a anului 2019.
„Principalele oportunități ale Republicii Moldova în vederea promovării, dar și intensificării exporturilor în perioada post-COVID constau în valorificarea în continuare a oportunităților oferite în cadrul acordurilor de colaborare internațională, penetrarea piețelor noi de desfacere, inclusiv prin negocierea unor noi Acorduri de Comerț Liber, dezvoltarea Zonelor Economice Libere, Parcurilor Industriale, sectorului IT și implementarea unor noi proiecte, etc”.
COMBATEREA CORUPȚIEI
Consiliul de Presă a luat atitudine față de fenomenul cadourilor oferite jurnaliștilor, în special de președintele Igor Dodon, care după conferința de presă din 24 iulie 2020 la reședința prezidențială de la Condrița, le-a închinat reprezentanților mass-media sticle de vin, miere și alte produse. Un gest similar Igor Dodon a făcut și în luna decembrie 2019, la conferința de presă de bilanț anual, organizată în sediul Președinției.
Consiliul consideră că, în esență, acestea sunt similare acțiunilor de corupere a alegătorilor în campaniile electorale și salută gestul jurnaliștilor care au refuzat cadourile președintelui Dodon, menționând că acceptarea unor astfel de “atenții”, aduce prejudicii iremediabile credibilității profesiei de jurnalist.
Scheme de contrabandă preluate. Rosian Vasiloi, fost șef al Poliției de Frontieră în Guvernul Sandu, a prezentat date statistice care reies din informațiile publice prezentate de autoritățile din dreapta și stânga Prutului despre traficul ilicit de țigarete la frontiera externă a Uniunii Europene. Monitorizările arată că, în perioada ianuarie-mai 2020, autoritățile române au reținut în județele Botosani, Iasi, Vaslui și Galați, peste două milioane de țigarete, în valoare de peste un milion 700 de mii de lei românești, echivalentul a șapte milioane de lei moldovenești.
„Tot în această perioadă, autoritățile din stânga Prutului, din Republica Moldova, au reținut puțin peste 400 de mii de țigarete. O parte din acestea fiind reținute în interiorul țării, o parte în punctele de trecere a frontierei de stat și niciun caz nu a avut loc la frontiera verde”, a precizat Rosian Vasiloi.
ECHITATEA SOCIALĂ
Cu ocazia Zilei mondiale împotriva traficului de persoane, marcată anual pe 30 iulie, Centrului internațional „La Strada” constată că sistemul de drept național eșuează în sarcina pe care o are de a identifica infracțiunile de trafic de persoane, de a investiga și a trage la răspundere persoanele responsabile de comiterea acestor acțiuni ilegale. Modul în care sunt investigate și gestionate aceste cazuri nu respectă deloc principiul unei justiții restaurative pentru copii.
Experții mai menționează că, nicio victimă minoră a traficului asistată de „La Strada” în ultimii cinci ani nu a beneficiat de un program social de reabilitare și reintegrare socială, așa încât să poată depăși trauma, să-și dezvolte niște abilități de reziliență și să revină la o viață normală. Toți acești minori, fără excepții, au revenit în stradă, continuând să presteze servicii sexuale pentru a-și câștiga existența, marea majoritatea fiind la scurt timp învinuiți pentru infracțiuni în care au figurat ca victime de la vârste fragede.
ALEGERI PREZIDENȚIALE
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale, niciun candidat nu ar câștiga din primul tur, reiese din datele unui sondaj efectuat de Compania Date Inteligente.
Potrivit sondajului, în turul doi ar concura Igor Dodon, care e creditat cu 19,4%, și Maia Sandu, cu puțin peste 15%. În clasament mai sunt incluși Renato Usatîi, fugarul Ilan Șor, Andrei Năstase, Vladimir Voronin, însă niciunul dintre ei nu acumulează mai mult de 5 la sută.
Cât privește partidele, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cinci formațiuni ar accede în Parlament, potrivit aceluiași sondaj. Cele mai multe voturi le-ar acumula Partidul Socialiștilor – 36,9%, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate – 30,5%, Partidul ȘOR - 8,5%, Platforma DA - 5,4% și Partidul Democrat - 5,3%.
Numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor, la data de 1 august, este de 3 286 304. Din numărul total de alegători, 2 807 728 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, transmite IPN.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință. Este vorba inclusiv de cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (229 570 de persoane) și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova (249 006).
SUBIECTE DE URMĂRIT
După perioada de ignorare a întrebărilor din partea mass-media referitor la evoluția pandemiei în țară, autoritățile au abandonat comunicarea care ar demonstra că ele controlează situația și implementează o strategie de combatere a coronavirusului.
Organizarea alegerilor prezidențiale devine un subiect asemănător cu situația care în urma alegerilor parlamentare în circumscripția nr.38 a condus la formarea unui focar de COVID-19.
Evoluțiile din ultima vreme arată încă o dată că Chișinăul nu se poate debarasa de greșelile comise în raioanele de est ale Republicii Moldova și nu are abordări care ar conduce la apropierea dintre maluri fără a consolida regimul nerecunoscut de peste Nistru.
Măsurile de ajutorare a agenților economici și de relansare a economiei arată doar discuții despre digitalizarea, modernizarea, etc. mai multor sfere de activitate. Autoritățile se dau în spatele rezultatelor proaste din alte țări și nu încearcă să identifice și să urmeze practici eficiente.
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".