La un eventual referendum la care votanții ar avea de ales între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, 47% ar selecta prima opțiune, iar 32,5% – pe cea de a doua. 16% dintre respondenți nu au decis sau nu au știut ce să răspundă, iar 4,5% au declarat că nu ar participa la un astfel de exercițiu electoral. Datele se conțin în Barometrul Opiniei Publice 2023, realizat de compania sociologică CBS-AXA și prezentat de Institutul de Politici Publice.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că, dacă sunt analizate răspunsurile anterioare la această întrebare, se poate observa că cel mai mare procent al celor care ar vota pentru Uniunea Europeană este 56%. Acest maxim a fost atins în iunie 2021. Pe parcurs, acest indicator a coborât la 48%, 47%. Cât despre opțiunea pentru Uniunea Economică Eurasiatică, pentru ea s-au pronunțat anterior circa 31,7%, iar acum acest indicator este ușor în creștere ajungând la 32,5% în actualul sondaj.
„Este o întrebare la care trebuie să se gândească politicienii, dar și noi trebuie să ne gândim cum să convingem cetățeanul că integrarea în Uniunea Europeană este calea cea mai importantă pentru Republica Moldova. Ea trebuie gândită și votată în cadrul unui referendum”, este de părere Arcadie Barbăroșie.
Analistul politic Igor Boțan, membru al juriului, consideră curioasă această creștere în rândul celor care optează pentru Uniunea Economică Eurasiatică. „Care de fapt nu există. Dacă ne uităm atent, acest spațiu este măcinat de războaie, de conflicte interne, de izolare internațională, cel puțin pentru două state din Uniunea Economică Eurasiatică. Mai degrabă cred că aici efectul este de polarizare”. „ești ori cu ai noștri, ori cu ai lor. Și cred că acest fenomen trebuie luat în considerație”, a notat Igor Boțan.
În opinia sa, trebuie analizat și contextul, pentru că el este cel care modelează poziționarea respondentului, iar din poziționare vin cumva prin inducție și răspunsurile la foarte multe întrebări. „Răspunsurile par a fi uimitoare, dar dacă este luat în considerație contextul, înțelegem că comportamentul cetățenilor nu este atât de indecis, nedeterminat. Și mai era un lucru foarte important legat de atitudinea cetățenilor față de libertăți și alte lucruri, atitudinea față de proprietatea privată. Cred că acest gen de răspunsuri trebuie studiate de guvernanți, de economiști. La prima vedere pare că este o contradicție, dar părerea mea este că nu e vorba despre contradicții, ci despre faptul că oamenii percep într-un anumit fel lucrurile pornind de la interesele proprii și nu de la lucruri obiective”, a mai spus Igor Boțan.
Potrivi sociologului Vasile Cantarji, vicedirector CBS-AXA, că sondajul a fost realizat în perioada 9-23 august pe un eșantion de 1 215 persoane cu vârstă de 18 ani și mai mult. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximală de +3%.
Cercetarea a fost efectuată cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.