Uniunea Europeană este opţiunea firească pentru dezvoltarea şi modernizarea Republicii Moldova, dar şi a celorlalte ţări din regiune. Chiar dacă unele categorii sociale, printre care şi minorităţile naţionale, se opun acestei opţiuni, un consens naţional în privinţa acestui vector trebuie şi poate fi atins numai prin respect reciproc în cadrul societăţii şi transparenţă în reforme. Declaraţii în acest sens au fost făcute în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Cultura politică în contextul polarizării opţiunilor politice în Moldova. Opţiunea pro-europeană: schimbarea ca şansă şi remedii contra fricii de schimbare”, organizată de Agenţia IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
„Unul din motivele din care ideea europeană nu a fost una care să divizeze este că, în mod raţional, guverne de diferite orientări, culturi şi ideologii au făcut în mod repetat paşi către Uniunea Europeană. Şi nu noi am impus această opţiune Moldovei sau Ucrainei. Înseşi ţările au cerut să se apropie de UE pentru că segmente largi ale populaţiei, dar şi elitele au văzut în aceasta un instrument de modernizare”, a declarat şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Potrivit lui, pluralismul de opinii şi opţiuni în cadrul societăţii este firesc şi nu trebuie să fie motiv de conflict, întrucât, într-un final, toţi împărtăşesc aceleaşi ambiţii: „Ce vor oamenii? Să trăiască mai bine, să aibă reguli clare şi egale, o justiţie mai bună, o luptă mai eficientă împotriva corupţiei şi cu cât lucrurile se îmbunătăţesc în privinţa asta, cu atât va fi mai uşor să apropiaţi cele două tabere”, a declarat Pirkka Tapiola.
Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), expert permanent al proiectului, a subliniat că însăşi URSS a semnat un acord economic cu UE, iar, ulterior, statele formate în urma scindării URSS, au semnat şi ele acorduri separate. În cazul Moldovei, toate guvernele, începând de la agrarieni şi până la coaliţia pro-europeană au făcut paşi mai mici sau mai mari în direcţia UE. „Noi avem patru garnituri politice care au guvernat ţara şi fiecare a făcut câte un pas într-o anumită direcţie şi aceasta se numeşte integrarea europeană”,a declarat Igor Boţan. Acesta s-a arătat sigur că indiferent de componenţa exactă a următoarei coaliţii de guvernare, aceasta va continua apropierea de UE. Expertul a admis totuşi că unele partide vor încerca să valorifice în campanie electoralul pro-rus sau eurosceptic promovând opţiunea pro-Uniunea Vamală.
Anatol Ţăranu, director al Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, s-a întrebat în cadrul dezbaterii de ce aproape jumătate din populaţia ţării împărtăşeşte altă opţiune decât cea europeană, dacă aceasta este cea firească. Potrivit lui, problema rezultă, pe de o parte, din atitudinea unor minorităţi naţionale. „Noi avem o anumită parte a populaţiei care a făcut parte din vechea naţiune dominantă imperială, cu anumite privilegii şi avantaje. Nu toţi sunt gata să renunţe la aceste privilegii şi avantaje, majoritatea dintre care sunt deja imaginare”, a explicat Anatol Ţăranu. A doua categorie eurosceptică, potrivit analistului, constă din grupurile sociale cu o cultură generală sau politică redusă, mai puţin informate despre UE. „Unica soluţie este ca guvernul şi organizaţiile societăţii civile să depună eforturi pentru integrarea minorităţilor naţionale în societate. La fel de important este efortul de culturalizare a maselor, fără de care ideea europeană nu poate să câştige teren definitiv în Republica Moldova”, a declarat Anatol Ţăranu.
Dezbaterea din 16 octombrie este a 34-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenţia IPN desfăşoară acest ciclu deja al treilea an cu susţinerea Fundaţiei Hanns Seidel şi în colaborare cu Radio Moldova.
