Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea cu privire la procuratură. Este vorba despre prevederi ce țin de procedura de desemnare a procurorului general interimar, preselecția candidaților la funcția de procuror general și eliberarea din funcție a procurorului general. Hotărârea Curții a fost emisă după sesizarea depusă de un grup de deputați în septembrie 2019, transmite IPN.
Sesizarea se referea la controlul constituționalității a unor prevederi din Legea cu privire la procuratură, a hotărârii Parlamentului din 30 iulie privind înaintarea candidaturii la funcția de procuror general interimar și a decretului președintelui din 31 iulie privind desemnarea lui Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar.
Cu privire la desemnarea procurorului general interimar, Curtea a observat că, pe de o parte, Consiliului Superior al Procurorilor i se impune, prin intermediul Legii cu privire la procuratură, un termen scurt pentru a propune un procuror general interimar. Pe de altă parte, propunerea poate fi respinsă de președintele țării. Ulterior, rolul CSP devine secundar, cea de-a doua propunere fiind făcută de către Parlament.
În eventualitatea respingerii de către șeful statului a candidaturii propuse de CSP, rolul constituțional al Consiliului este diminuat în mod considerabil, având în vedere faptul că legislativul, organ pur politic, preia prerogativa propunerii unui candidat la funcția de procuror general interimar, iar CSP devine un organ de avizare. Curtea a conchis că instituirea unui termen restrâns și redistribuirea competențelor în materie de propunere a candidaturii procurorului general interimar sunt de natură să afecteze rolul CSP, garantat de Constituție.
Cu privire la preselecția candidaților la funcția de procuror general, Curtea a observat că modificările de substanță din Legea cu privire la procuratură au condus la instituirea unei comisii de preselecție sub egida Ministerului Justiției și la reducerea rolului constituțional al CSP. În acest sens, Curtea a menționat viziunea Comisiei de la Veneția, potrivit căreia Constituția abilitează Parlamentul să definească, printr-o lege, procedurile generale care trebuie urmate de Consiliu. Pe de altă parte, CSP are un rol constituțional care nu trebuie uzurpat de către Parlament – este rolul formării unei liste și al selectării unui candidat care să-i fie propus șefului statului pentru numire. Legislatorul ar trebui să nu-și depășească competența de legiferare pentru a împiedica CSP să-și exercite mandatul constituțional.
Curtea a considerat că implicarea Comisiei instituite de Ministerul Justiției în procesul de numire în funcție a procurorului general în modul stabilit de articolul 17 din Legea cu privire la Procuratură contravine articolului 125 din Constituție.
Cu privire la eliberarea din funcție a procurorului general, Curtea a menționat că articolul 125 alin. (2) din Constituție stabilește autoritățile cu atribuții decizionale în procesul de demitere din funcție a procurorului general, acestea fiind CSP și președintele țării. Ca și în cazul preselecției candidaturilor pentru funcția de procuror general, Curtea a subliniat că este afectat rolul constituțional al CSP, prin competența oferită comisiei de evaluare a activității procurorului general fiind introdus un mecanism apt să pericliteze independența și imparțialitatea procurorilor.
Într-un briefing de presă, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a menționat că decizia Curții nu afectează procedurile deja desfășurate pentru numirea procurorului general în funcție. Mandatul procurorului general actual nu este afectat. „Din contra, odată cu pronunțarea acestei hotărâri, Procuratura devine mai protejată în independența sa și în imparțialitatea sa față de eventualele influențe din partea executivului. Nu o comisie a executivului este cea care va stabili cu titlu obligatoriu candidaturile pentru funcția de procuror general și nu o comisie a executivului va fi cea care îl va putea demite pe procurorul general”, a mai spus Domnica Manole.
