Un raport al Naţiunilor Unite constată că R. Moldova a devenit cel mai rural stat din Europa

R. Moldova a devenit cel mai rural stat din Europa, atestă un raport al Fondului ONU pentru Populaţie „Situaţia populaţiilor lumii - dezvoltarea urbană”. Potrivit raportului, ponderea populaţiei urbane în R. Moldova s-a redus de la 47,4% în 1989 la 39% în 2004. Potrivit raportului, în 2008, pentru prima dată în istorie, cota locuitorilor mediului urban va trece de jumătate din populaţia globului, adică peste 3,3 miliarde persoane, şi numai în Chişinău procesul urbanizării este exact invers. Directorul Executiv al Centrului „Habitat-Moldova”, Ghenadie Ivaşcenco, a declarat miercuri, 27 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă, că tendinţele demografice sunt alarmante pentru R. Moldova: pe parcursul ultimilor 15 ani, populaţia oraşelor Orhei şi Soroca s-a redus cu o treime, a oraşelor Ungheni şi Cahul – cu circa un sfert, iar a municipiului Bălţi – cu circa 20%. Fenomenul dezurbanizări în R. Moldova a avut loc în special în condiţiile exodului masiv al populaţiei peste hotare. Totodată, pe parcursul ultimilor 15 ani, numărul oraşelor în R. Moldova s-a triplat, de la 21 la 65, toate aşezările de tip orăşenesc fiind ridicate la statut de oraş. Potrivit lui Ivaşcenco, oraşele mici şi medii sunt supuse unui continuu proces de dezurbanizare şi ruralizare a modului de trai şi activitate. R. Moldova îşi pierde centrele regionale de susţinere a dezvoltării. Cu mici excepţii, niciun oraş mediu şi mic din republică nu dispune de condiţii minime pentru a deveni atractive pentru investitorii străini (potenţial uman, logistică, servicii, infrastructură), a menţionat Ivaşcenco. Potrivit coordonatorului Planului Urbanistic General al municipiului Chişinău, Mihai Roşcovan, capitala reprezintă una din cele mai mari aglomeraţii urbane din regiune. În plan naţional, municipiul deţine o poziţie dominantă faţă de restul teritoriului. Supraconcentrarea potenţialului economic, financiar şi instituţional în Chişinău pune întreaga republică în dependenţă excesivă de capitală şi de dividendele ce provin din contrastul „centru-periferie”, care s-a amplificat în condiţiile dezvoltări relaţiilor de piaţă şi reducerii funcţiilor regulatorii al statului. Totodată, în municipiu se agravează problemele „interne” care se manifestă prin limitele infrastructurii tehnice şi disparităţilor teritoriale, calitatea proastă a utilităţilor publice, restructurarea ineficientă a economiei, degradarea patrimoniului cultural, ineficienţa managementului administrativ, existenţa problemelor de mediu etc. Potrivit autorilor PUG, viziunea de dezvoltare conturată în Strategia de Dezvoltare a municipiului Chişinău atestă că oraşul va tinde să se transforme, până în anul 2025, într-o capitală modernă, conectată la reţeaua internaţională de comunicaţii şi integrată în spaţiul economic şi cultural european, un centru polifuncţional de contact, capabil să asigure legătura între Estul şi Vestul Europei.