Un oficial rus susţine că referendumul din Transnistria a fost o reacţie la introducerea noului regim vamal la hotarul moldo-ucrainean

Decizia de desfăşurare a unui referendum în Transnistria a constituit o reacţie la introducerea de facto a blocadei economice în urma modificărilor la regimul vamal de la hotarul moldo-ucrainean, a declarat Grigori Karasin, viceministru al Afacerilor Externe din Federaţia Rusă. Potrivit lui, din luna martie, în regiunea transnistreană s-a instalat o tensiune social-economică, iar în rândul populaţiei – un sentiment de nesiguranţă. În context, conducerea regiunii a decis să-şi consolideze poziţia pe calea plebiscitului, a declarat oficialul rus. Potrivit acestuia, chiar dacă rezultatele referendumului erau previzibile, ele sunt importante nu doar în calitate de confirmare a susţinerii, de către majoritatea populaţiei, a cursului actualei conduceri a regiunii, dar şi ca un semnal către comunitatea mondială care, susţine Karasin, „câteodată nu observa îngrijorările transnistrenilor”. Karasin a mai calificat referendumul desfăşurat în stânga Nistrului ca un indicator politic important pentru a readuce Tiraspolul şi Chişinăul la masa negocierilor. Problema transnistreană poate fi rezolvată prin metode politice, dar nu prin sancţiuni. În prezent, acest fapt este înţeles de partea ucraineană şi, din ce în ce mai mult, de cea moldovenească, susţine oficialul rus. Sursa citată a mai declarat că Rusia este dispusă să reia negocierile, în acest sens purtând dialog cu mediatorii şi părţile implicate în conflict. Karasin va efectua în curând o vizită la Chişinău şi Tiraspol. Aşa-zisul referendum de autodeterminare din regiunea transnistreană a R. Moldova s-a desfăşurat la 17 septembrie. Potrivit rezultatelor anunţate de administraţia nerecunoscută de la Tiraspol, circa 97% din participanţi au votat pentru independenţa Transnistriei, cu posibilitatea ulterioară de unire cu Rusia. Comunitatea internaţională nu a recunoscut rezultatele referendumului şi a condamnat desfăşurarea acestuia, în timp ce Kremlinul oficial nu a formulat o poziţie univocă.