Un oficial al CCCE susţine că în R. Moldova nu sunt cazuri de rezonanţă de spălare a banilor

În R. Moldova nu sunt înregistrate cazuri de rezonanţă de spălare a banilor, ţara nefiind interesantă pentru potenţialii infractori, afirmă un oficial al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Funcţionarul susţine că acest lucru se datorează, în mare parte, viabilităţii legislaţiei naţionale, în timp ce experţi ai Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei constată că noua lege în domeniu este extrem de generalistă şi lasă loc de interpretare. Mihai Gofman, director adjunct al Serviciului pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor din cadrul CCCEC, a menţionat vineri, 19 octombrie, în şedinţa Clubului jurnaliştilor de investigaţie, că noul act legislativ, intrat recent în vigoare, corespunde pe deplin necesităţilor reale ale economiei. Legea, expertizată de CoE şi FMI, stabileşte criterii mai clare cu referire la organizaţiile care se obligă să prezinte rapoarte întru prevenirea fenomenului de spălare a banilor şi finanţării terorismului, fiind înlăturate ambiguităţile prezente în actul legislativ anterior. Lista entităţilor raportoare a fost completată semnificativ. Dacă anterior, preponderent, băncile erau obligate să prezinte rapoarte, actualmente este şi o responsabilitate a notarilor, auditorilor, avocaţilor şi altor organizaţii care gestionează fluxuri băneşti. De o altă părere sunt experţii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, care afirmă că Legea cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului este afectată considerabil de riscuri de coruptibilitate. Ea conţine norme şi exprimări prea vagi. Potrivit Cristinei Cojocaru, expert al Centrului, Legea conţine referinţe generale, urmând să fie definitivate prin acte normative ale organelor de control. În aceste condiţii, pe lângă riscul lipsei de transparenţă, există pericolul ca autorităţile publice responsabile de supraveghere să adopte reglementări, iar ulterior şi sancţiuni, potrivit propriilor interpretări. Acest cumul de prerogative creează pericole de coruptibilitate. În replică, Mihai Gofman, a menţionat că o lege nu poate să fie voluminoasă, reglementările detaliate riscă să îngreuneze înţelesul ei. În acelaşi timp, actele normative care vor fi adoptate ulterior în baza Legii, vor fi, de asemenea, expertizate, evitându-se aplicarea unilaterală a acestora. Legea cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost adoptată în iulie 2007.