Un nou studiu constată deficienţa reformelor sistemului judecătoresc

Acţiunile autorităţilor R. Moldova în ceea ce priveşte reforma sistemului judecătoresc sunt declarative, iar corupţia în justiţie încă persistă. Concluzia este inserată într-un nou studiu – „Reforma justiţiei în contextul implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova” – elaborat de Alexandru Cocârţă, jurist de profesie, angajat al unei companii de peste hotare, transmite Info-Prim Neo. Reforma justiţiei implică mai multe deficienţe decât aspecte pozitive, a declarat cu ocazia lansării studiului Corneliu Gurin, recenzent al luctării, specialist în juridică. Judecătorii au mult prea multe cazuri de examinat timp de o lună, iar salariile nu sunt pe măsură să le asigure echidistanţă şi independenţa. Studiul constată că în sistemul judecătoresc nu există resurse suficiente pentru reforme de valoare. Există multe dosare cu iz politic, instrumentate de procuratură sau alte organe de drept. Problemă prezintă şi numirea judecătorilor. Autorul studiului spune că procedura este una mult prea birocratică, iar controlul candidaţilor este excesiv. Deşi crearea Institutului Naţional al Justiţiei reprezintă un aspect pozitiv în reforma sistemului judecătoresc al Moldovei, se pare că asta nu este suficient pentru desemnarea judecătorilor, a spus Corneliu Gurin. Candidaţii trebuie să întrunească o serie de condiţii, să susţină examene pentru a fi admişi la acest institut, să înveţe o perioadă acolo, să dea examene de absolvire. După aceasta trebuie să intervină Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), apoi preşedintele ţării care să-l numească în funcţie, a adăugat recenzentul studiului. Autorul cercetării, care a lipsit de la lansare, recomandă autorităţilor să majoreze salariile judecătorilor, să uşureze munca acestora prin reducerea numărului de cazuri, să perfecteze cadrul legislativ, să stabilească sancţiuni mai dure. De asemenea, CSM ar trebui să fie unica autoritate care să decidă cariera judecătorilor, fără intervenţia şefului statului. Publicaţia a fost lansată la Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.