Ministerul Sănătăţii îşi propune să majoreze cu 60% numărul transplanturilor renale şi cu 45% al celor hepatice către anul 2021, faţă de anul curent. Alte obiective ţin de asigurarea a 100% din necesităţi în materie de transplant de ţesut osos, sporirea numărului de transplant de cornee şi debutul transplantului de valve cardiace şi celule de origine umană, transmite IPN cu referire la Programul Naţional de transplant pentru anii 2017-2021, supus dezbaterilor publice.
Relansarea transplantului renal a avut loc în anul 2011, când a fost efectuat un transplant renal de la donator în viaţă. Dinamica creşterii transplanturilor renale a atins zece transplantări pe an. În 2013 a fost efectuat primul în istoria Republicii Moldova transplant hepatic. Dinamica creşterii transplantului hepatic a atins zece transplantări. În acelaşi timp, evaluarea necesităţilor în transplant renal arată o cifră de 50 de primitori pe an, iar a transplantului hepatic – 20 pe an. Transplantul renal implică cheltuieli de 160 de mii de lei, mai puţin decât costă tratamentul unui pacient prin hemodializă.
Cu scopul creşterii numărului de donatori, mai ales a donatorilor în moarte cerebrală, se propune crearea reţelei naţionale de coordonare a prelevării de organe şi ţesuturi de origine umană, cât şi crearea unui centru de excelenţă în domeniu.
O premieră pentru transplantologia naţională va ţine de posibilitatea transplantului cardio-pulmonar. Primele trei intervenţii chirurgicale de acest fel ar urma să fie efectuate în 2019, iar către 2021 numărul acestora ar ajunge la şapte. La asemenea intervenţii chirurgicale alături de medicii din Moldova ar urma să participe şi specialişti din Spania şi Franţa. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, estimările specialiştilor indică necesitatea de aproximativ 20-25 de transplanturi cardiace în prezent, cu dinamica de creştere de aproximativ patru-cinci transplanturi anual.
O prioritate a Programului Naţional de transplant pentru anii 2017-2021 ţine de sporirea numărului de transplanturi de ţesuturi cu 10% şi iniţierea transplantului de celule stem şi de valve cardiace. Se propune crearea şi dotarea sistemului de evidenţă de celule stem şi conectarea lui la Registrul român de celule stem. Analiza specialiştilor arată că numărul pacienţilor cu hemoblastoze este în creştere, iar necesităţile anuale în transplant de celule stem sunt evaluate la aproximativ 20-25 de operaţii.
Programul propus spre dezbateri mai prevede identificarea unui nou sediu pentru Banca de ţesuturi şi dotarea acestuia cu echipament necesar, conform Directivelor UE. Totodată, se propune crearea reţelei naţionale de coordonare a prelevărilor de organe şi ţesuturi cu lărgirea instituţiilor medicale autorizate şi crearea Centrelor de prelevare Nord (Bălţi) şi Sud (Cahul).
Programul naţional de transplant pentru anii 2017-2021 este al doilea Program naţional în domeniul transplantului, primul fiind elaborat şi aprobat în anul 2012. Programul a cuprins perioada anilor 2012-2016.Către anul 2016, a fost constituit un cadru legal, care permite activitatea în domeniul prelevării şi transplantului de la donator în viaţă, cât şi de la donator în moarte cerebrală sau stop-cardiac.
