Dacă un doctor identifică un caz de abuz sexual asupra copilului, este obligat să înştiinţeze Direcţia de protecţie a drepturilor copilului. La fel, este important copilului să-i fie asigurat un confort psihologic maxim, în aşa mod ca acesta să se simtă în siguranţă. În cazul dat, unicul său prieten şi unica persoană de confidenţă este doctorul. Este mesajul transmis de un scurtmetraj făcut de Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, în colaborare cu OWH Studio și cu sprijinul financiar al Consiliului Europei. Materialul video, dedicat problemei abuzului şi exploatării sexuale faţă de copii, a fost prezentat într-o conferință de presă la IPN.
În cadrul proiecţiei, președinta Societăţii de Pediatrie, doctorul habilitat Ninel Revenco, menţionează că e important ca în această colaborare să fie implicate şi autorităţile publice locale. Contează şi atitudinea comunităţii. Pentru că și vecinii, prietenii, oamenii din comunitate pot identifica un posibil caz de abuz, inclusiv abuz sexual asupra copilului.
Preşedinta Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, psihologul Daniela Sîmboteanu, spune că, din cauza sentimentului de vină, ruşine, copiii victime ale abuzului sexual deseori ascund acest eveniment din viaţa lor. Ceea ce are repercusiuni grave asupra stării psihologice şi emoţionale, manifestate prin sindromul stresului post-traumatic. Sindromul stresului post-traumatic se manifestă prin flashback-uri, prin acele imagini pe care copilul şi le aminteşte, episoade din abuzul pe care îl trăieşte, anumite amintiri care de fiecare dată îl urmăresc. Copilul tinde să evite locurile care-i amintesc într-un fel sau altul, care se asociază cu acea traumă prin care a trecut.
De cel mai multe ori, copiii victime ale abuzului sexual simt vină şi ruşine şi, din acest motiv, le este foarte greu să se destăinuie, să dezvăluie acel eveniment traumatic prin care au trecut. Respectiv, este foarte important ca un medic, un lucrător medical, să fie atent la toate semnele care ar putea să-i sugereze despre un abuz. Atunci când copilul doreşte să-i comunice, să aibă grijă să vorbească cu el într-o manieră prietenoasă şi să-i ofere tot sprijinul, să-i vorbească despre faptul că-l poate ajuta, să-i realizeze de fapt un interviu de protecţie, a mai spus psihologul.
William Massolin, șef al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a opinat că acest video dar şi alte materiale care vor fi produse în cadrul cooperării cu CNPAC, vor extinde cunoştinţele medicilor privind abuzul şi exploatarea sexuală a copiilor şi vor contribui la îmbunătăţirea competenţelor acestora de a preveni, identifica şi raporta astfel de cazuri. „Sunt încrezător că toate aceste activităţi vor duce la obţinerea rezultatelor pozitive în acest domeniu”, a conchis William Massolin.
„E un mesaj de care ne este groază când auzim, dar pe care a trebuit, într-o formă artistică, să încercăm să-l transmitem. Am reuşit să realizăm o lucrare bună şi aşteptăm reacţia tuturor, să ne spună dacă ajunge mesajul acolo unde ne-am dorit”, a remarcat regizorul Virgiliu Mărgineanu, director OWH Studio.
Actrița Lilia Cazacu, care a jucat rolul medicului, a subliniat că, atunci când a citit prima dată câteva replici din scenariu, a conştientizat că e un subiect sensibil şi trebuie abordat cu atenţie. „Îmi doresc foarte mult ca acest film să aibă un impact pozitiv şi să nu mai avem statisticile enunţate, pentru că pe mine, ca mamă, mă dor”, a regretat actriţa.
Scurtmetrajul a fost elaborat de Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, cu sprijinul financiar al Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Combaterea violenţei împotriva copiilor din Republica Moldova”.