logo

Un expert susţine că anul economic 2006 a fost unul din cei mai proşti din ultimul timp


https://www.ipn.md/ro/un-expert-sustine-ca-anul-economic-2006-a-fost-unul-din-cei-mai-prosti-din-ultim-7966_962867.html

Din punct de vedere economic, anul 2006 a fost unul din cei mai proşti ani din ultimul timp, fiind asemănător cu anul 1998, când criza din Rusia s-a răsfrânt şi asupra situaţiei economice din R. Moldova. Şi anul curent a fost un an greu, în mare parte, datorită Rusiei, dar aceste dificultăţi au fost amplificate de cauza unei guvernări foarte slabe, a declarat pentru Info-Prim Neo analistul economic Veaceslav Ioniţă. Expertul susţine că, graţie remitenţelor, anii 2002-2003 au însemnat o infuzie foarte mare de capital în R. Moldova, ceea ce a asigurat o bunăstare aparentă, iar guvernarea, „naivă”, a crezut că este suficient să nu faci nimic şi lucrurile să meargă bine. Anticipările negative pentru anul 2006 s-au adeverit: agricultura practic nu a crescut, din simplul motiv că, fără investiţii, fără o agricultură intensivă, nu poţi obţine progres. „Până în anul 1996 statul a fost proprietar, iar moldovenii nu au avut tradiţii să lucreze din iniţiativă proprie, din care cauză în prezent ambele părţi învaţă să aibă un partener”. Această conştientizare ar mai putea dura, potrivit expertului, încă cel puţin 3-4 ani. În schimb, industria moldovenească moare „fără şansa de a mai învăţa ceva”, spune expertul. El îşi justifică afirmaţiile prin calitatea proastă a proprietăţii. În 1996, susţine Ioniţă, când în R. Moldova a început privatizarea în masă, au fost expuse cele mai proaste obiecte, comparativ cu practica altor ţări care iniţial au îmbunătăţit timp de câţiva ani parametrii celor mai bune obiecte pentru ca ulterior să poată să le vândă la un preţ bun. În schimb, susţine Ioniţă, la noi au fost privatizate iniţial cele mai rele întreprinderi, care au degradat pe parcurs. Celelalte întreprinderi, în special cele din sfera vinicolă, au fost vândute prin diferite scheme dubioase, astfel că acestea s-au ales cu proprietari de rea-credinţă, care nu au aplicat un management bun şi, drept rezultat, din cauza gestionării ineficiente, produselor necalitative, preţurilor mari, se pierde piaţa internă fără să existe mari şanse pentru cucerirea celor externe. [Un salariat hrăneşte două guri nesalariate] La fel, susţine analistul, bugetul R. Moldova este un buget axat, în majoritate, pe consum, de altfel unul singular comparativ cu ţările din Europa. În RM deja se înregistrează fenomenul remitenţelor negative, când oamenii încep să-şi vândă casele şi duc banii peste hotare, în ţările în care se stabilesc împreună cu familiile. Bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2006 a scăzut pentru prima dată în ultimii ani, din cauza insuficienţei populaţiei apte de muncă. „Practic, la noi un salariat întreţine doi nesalariaţi, iar acest fapt se reflectă drastic asupra bugetului asigurărilor sociale”, spune expertul. [R. Moldova, un boschetar care urcă în „rutiera” europeană] Referitor la semnalele bune economice ale anului în curs, Veaceslav Ioniţă spune că nu prea a văzut aşa ceva. O excepţie ar fi promisiunea celor 1,2 mlrd. USD din partea donatorilor internaţionali, însă şi aici expertul se arată sceptic vizavi de capacitatea RM de atragere a acestor bani, din cauza până în prezent nu a avut o tradiţie de lucru cu donatorii. În timp ce, din 2003 până în prezent, în sud-estul Europei au fost făcute investiţii de circa 5 mlrd. USD, R. Moldova nu a beneficiat de nici un dolar, în urma celor 8 proiecte „stupide” scrise şi prezentate în cadrul Pactului pentru Stabilitate în Sud-Estul Europei. Singurele mijloace venite în RM 7 mil. USD s-au datorat, potrivit lui Ioniţă, României care a câştigat un proiect transfrontalier. Ioniţă şi-a exprimat temerea că nu numai guvernarea, dar nici implicarea tuturor experţilor posibili din RM nu va permite atragerea acestei sume de bani. O şansă ar fi că experţii străini, în cadrul asistenţei tehnice, să elaboreze pentru R. Moldova proiecte de finanţare. În acest caz, însă, ar fi vorba deja de o „guvernare externă”, iar RM ar trebui să conştientizeze necesitatea creşterii capacităţilor intelectuale interne pentru a decide singură, şi nu cu ajutorul extern, ce să facă cu aceşti bani. Referitor la interesul Occidentului de a acorda bani R. Moldova, Ioniţă a comparat situaţia în cauză cu „boschetarul care urcă în microbuz provocând repulsia celor din jur”. Ţările UE nu au unde fugi din Europa, din care cauză au interesul să creeze o zonă de stabilitate în sud-estul Europei şi să-şi asigure nişte parteneri „normali” care să respecte această stabilitate, a mai spus Veaceslav Ioniţă, citat de Info-Prim Neo.