Un Crăciun cu totul pe nou. Meditaţii politice Info-Prim Neo în pragul sărbătorilor de iarnă

S-ar putea ca anul acesta moldoveni să sărbătorească Crăciunul şi Anul nou cu totul pe nou. Cu certitudine, că cel puţin pe chişinăuieni îi paşte o asemenea perspectivă. [S-ar putea...] Nu ne referim la stiluri calendaristice diferite, ci la conotaţiile politice pe care, am ajuns s-o vedem şi pe aceasta, riscă să le poarte cele două sărbători care se apropie, foarte paşnice şi omeneşti ca esenţă. S-ar putea ca cei doi brazi, al Primăriei, cu semnificaţie declarată de Crăciun pe nou, şi cel botezat de oficialităţile centrale „Al ţării”, să fie puncte de atracţie şi, respectiv, de partajare a chişinăuienilor, pe criterii politice. S-ar putea ca pomii aceştia să aibă semnificaţia de reeditare a alegerilor locale din primăvara-vara anului ce se sfârşeşte. S-ar putea ca de numărul şi calitatea simpatizanţilor brazilor respectivi să depindă în mare măsură rezultatele alegerilor parlamentare din 2009 şi, respectiv, destinele de mai departe ale Republicii Moldova. S-ar putea ca, în funcţie de numărul şi calitatea simpatizanţilor, noul an, 2008, să însemne începutul sfârşitului real al noiii şi ambiţioasei administraţii locale din capitală sau, în egală măsură, începutul demolării bruşte a şi mai ambiţioasei vechii administraţii centrale. [Cu certitudine...] Cu certitudine că acest „conflict al brazilor” înseamnă renunţarea deschisă a politicienilor moldoveni, cu pârghii reale de influenţă, la stilul „mioritic”, pur moldovenesc, de instaurare a armoniei sociale de model nou în ţară, după mişcările tectonice legate de destrămarea fostei Uniuni Sovietice şi modificările sociale structurale ca urmare a acestora. În locul cumintelui stil moldovenesc vine stilul politic pragmatic, activ, de multe ori agresiv şi cinic. Deşi se spune că anume aşa procedează politicienii lumii contemporane, încă nu se ştie dacă trebuie să ne bucurăm sau să regretăm această schimbare... Cu certitudine, „stilul mioritic” a avut rolul său pozitiv, pentru că, datorită lui, nici războiul transnistran nu a fost prea război, nici conflictul în general nu este prea conflict, în comparaţie cu altele. Cu certitudine, datorită „stilului mioritic” oamenii de diferite etnii, limbi, confesii, educaţii şi deprinderi din Moldova nu se învrăjbesc. Performanţa cea mai mare a stilului respectiv a fost convocarea, pe la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, a veteranilor Armatei Sovietice şi ai Armatei Române într-o acţiune comemorativă comună la Primăria capitalei. Cu certitudine, anume datorită acestui stil politic, moldovenii au ajuns să sărbătorească, unicii în lume, Crăciunul şi Anul nou şi pe nou, şi pe vechi, cu aceeaşi ardoare şi convingere. Cu aceeaşi certitudine, însă, din cauza aceluiaşi stil, conflictul transnistrean continuă să mocnească de două decenii şi nu i se vede sfârşitul, iar armonia socială în este foarte amăgitoare atâta timp cît mai multe categorii sociale nu sunt şi nici doresc să fie integrate cu adevărat în ceea ce se pretinde a fi societatea moldovenească. Cu certitudine, sărbătorile „pe nou” şi „pe vechi” nu contribuie la diminuarea problemei, pe care sociologii şi politologii o numesc „criză de identitate la moldoveni” Cu certitudine, că politicienii implicaţi în „conflictul brazilor” vor purta răspundere, acum sau mai târziu, dar în mod obligatoriu, pentru această schimbare de stiluri politice cu rezultate imprevizibile la moment. Ginul partajării populaţiei în „ai noştri” şi „ai voştri”, în „prieteni” şi „duşmani” a fost eliberat din sticlă. Acesta are obiceiul să facă mari ravagii sociale, dar şi să-şi devoreze „eliberatorii” în final. Sau: cine seamănă vînt, culege furtună. Cu certitudine, „conflictul brazilor” este primul simbol real al schimbării care vine şi peste Republica Moldova şi, în particular, un semn al schimbului real de generaţii de politicieni cu drepturi, dar şi responsabilităţi în a decide ce urmează să i se întâmple Republicii Moldova şi moldovenilor. S-ar putea să se ştie cu siguranţă ceva...