În ultimii cinci ani, numărul infracţiunilor împotriva copiilor a crescut cu 65%. Abuzurile sexuale au constituit 26,4% din numărul total de infracţiuni împotriva copiilor comise în anul 2015, comparativ cu 20,4% în 2014. Preşedintele Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC), Daniela Sâmboteanu, a declarat că în 39 de cazuri de abuz sexual au fost implicaţi fie părintele biologic, fie concubini sau rude apropiate.
„Sunt cifre alarmante, dar reale, înregistrate la Ministerul Afacerilor Interne, şi sunt absolut convinsă că este doar vârful iceberg-ul. Aceste cifre nu reprezintă numărul total de cazuri care au loc în comunităţile din Republica Moldova, pentru că foarte multor copii le este frică să vorbească şi mulţi părinţi nu ştiu să-i asculte. Astfel, violenţa rămâne un fenomen ascuns până se ajunge la maturitate. Sunt multe persoane care nu povestesc despre experienţele traumatizante din copilărie nici până la sfârşitul vieţii”, a declarat Daniela Sâmboteanu, citată de IPN.
Aceasta a subliniat că abuzul sexual în copilărie reprezintă una dintre cele mai traumatizante experienţe. De cele mai dese ori abuzatorul este chiar persoana care are menirea să protejeze copilul şi este într-o relaţie de ataşament cu acesta. Astfel de cazuri duc la pierderea încrederii, siguranţei copilului. Consecinţele sunt grave – este afectată capacitatea cognitivă şi socială a copilului, se ajunge la tulburări mintale, comportament sexualizat traumatizant etc.
Şi viceministrul educaţiei, Elena Cernei, a remarcat că violenţa împotriva copilului este în continuă creştere în toate formele de manifestare. „Se consideră că numărul cazurilor raportate reflectă doar o mică parte a actelor de violenţă asupra copiilor. Deşi numărul cazurilor de violenţă în familie este în creştere, de multe ori specialiştilor le lipsesc mijloacele pentru ajutarea acestor copii. În Moldova violenţa este cauzată de abuzul de alcool şi sărăcie. În familiile vulnerabile, când un copil face ceva greşit, unii părinţi strigă sau îl lovesc”, a menţionat viceministrul.
Elena Cernei a adăugat că, din punctul de vedere al Ministerului Educaţiei, una din probleme abuzului împotriva copilului este că violenţa asupra copilului nu este recunoscută ca fiind o problemă, iar o evaluare arată că cea mai frecventă formă de abuz este ridicarea vocii, urmată de ameninţări şi bătăi. Situaţia poate fi schimbată prin intermediul asistenţilor sociali şi pedagogilor, care trebuie să vorbească cu părinţii despre metode pozitive de educaţie a copilului.
Prorectorul pentru activitatea ştiinţifică şi relaţii internaţionale a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Igor Racu, a menţionat că este nevoie de elaborat un curriculum nou de predare în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în special a violenţei împotriva copilului. Pentru că o parte din asistenţii sociali din teritoriu nu cunosc cum să instrumenteze cazurile de abuz, mulţi dintre ei au astăzi capacităţi ineficiente de muncă în echipă.
