O expoziție de artă scenografică va fi vernisată în contextul centenarul teatrului românesc la Chișinău. Peste 76 de lucrări din grafica națională a Muzeului Național de Artă al Moldovei, semnate de 11 scenografi renumiți, completate cu o duzină de schițe și desene ce reprezintă ultimele spectacole ale Teatrului Național „Mihai Eminescu”, vor edifica activitatea scenografică a teatrului din 1921 până în prezent, transmite IPN.
Potrivit directorului general al Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea, expoziția reprezintă o selecție de schițe de scenografie și costume elaborate pentru diverse spectacole, care au fost jucate pe parcursul a o sută de ani pe scena teatrului românesc din Chișinău, printre care se regăsesc opere semnate de renumitul pictor Auguste Baillayre, de origine franceză, stabilit în anul 1918 în Basarabia, lucrări de Nicolai Alentiev, Petru Balan, Irina Gurin, Anatolii Jeludev, Lazar Kaușanskii și alți artiști consacrați. „Această reprezentare expozițională, organizată în cadrul parteneriatului dintre Muzeul Național de Artă al Moldovei, Teatrul Național „Mihai Eminescu” și Direcția Cultură a Primăriei Chișinău, este parte din istoria teatrului, marcând totodată dinamica evoluției mijloacelor de exprimare și rolul artei scenografice în teatrul românesc din Moldova”, a spus directorul MNAM.
Directorul Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, a remarcat că cei 100 de ani pe care îi împlinește teatru înscriu o istorie marcată la propriu de arta scenografică, nu doar de jocul actorilor, dar și de jocul spectacular al formelor și culorilor. „Masca, costumul și decorul au fost elemente esențiale ale teatrului, legate indisolubil de evoluția acestuia, de la originile sale până în prezent. În spațiul de la est de Prut, elementele de scenografie s-au întâlnit în diverse manifestări ale artelor spectacolului și până la începutul secolului al XX-lea. Totuși, abia odată cu înființarea Teatrului Național românesc, a primului teatru permanent, de repertoriu, susținut din bani publici, la Chișinău, se pune problema creației și producției scenografice. Și bineînțeles se pune și problema artiștilor plastici, dispuși să renunțe la dreptul, la confortul și la ambițiile individuale, ale eu-lui autor singular al unei opere de artă, și să împartă o bună parte din ființa lor creatoare cu alte firi, la fel de bântuite și neliniștite de ideile creației – cu regizorul și actorii”, a adăugat Petru Hadârcă.
Expoziția va fi inaugurată vineri, 20 august, la ora 12.00, și va fi deschisă publicului până pe 19 septembrie.
