Un bun creştin de Hram sărbătoreşte creştineşte. Interviu Info-Prim Neo cu părintele Valeriu Potoroacă, paroh al bisericii „Sfântul Pantelemon” din Chişinău

[ - Părinte, la 14 octombrie, de Acoperământul Maicii Domnului, este sărbătorit Hramul capitalei. Care este semnificaţia religioasă a acestei sărbători?] - Sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului” este una dintre sărbătorile mari din sinaxarul Bisericii ortodoxe şi îşi are începutul din prima jumătate a sec. X, când în zilele împăratului Ioan cel Înţelept în biserica Vlaherna din Constantinopol s-a săvârşit o minune. În această biserică se păstrau îmbrăcămintea, omoforul şi o parte din brâul Maicii Domnului. Omoforul este un acoperământ cu care femeile iudeilor îşi acopereau capetele şi era lung, ajungând la picioare. Spre o duminică, la 1 octombrie, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, fiind în biserică la privigherea de toată noaptea, şi-a ridicat ochii în sus împreună cu ucenicul său Epifanie şi au văzut pe Preasfânta Fecioara Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh şi rugându-se, strălucind ca lumina şi acoperind poporul cu cinstitul omofor, înconjurată de oşti cereşti şi de mulţime de sfinţi în haine albe, dintre care erau Sfântul Ioan Înaintemergătorul şi Evanghelistul Ioan. A fost auzită şi rugăciunea ei către iubitul ei Fiu şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos: „Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău; şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine, şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine Maica Ta. Primeşte toate rugăciunele şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile.” [ - De ce Chişinăul are Hramul anume în această zi?] - De obicei hramul unei localităţi coincide cu hramul bisericii din localitate. Chişinăul fiind capitală, hramul localităţii a fost ales din alte considerente bisericeşti. În ziua prăznuirii Acoperământului Maicii Domnului se sărbătoreşte şi icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la mănăstirea Hârbovăţ. Această icoană, foarte veche, cu o istorie deosebită, a apărut în Basarabia în 1790. După ce la mănăstire s-au făcut multe minuni la această icoană, începând cu 1859 în fiecare an în perioada 1 octombrie – 23 aprilie, icoana era adusă spre închinare în Chişinău, devenind astfel ocrotitoare a plaiului nostru. [ - Ce trebuie să facă un bun creştin de Hramul localităţii sale?] - Un bun creştin de Hram trebuie să meargă mai întâi la Sf. Liturghie apoi să sărbătorească creştineşte. [ - Vin de Hram mai mulţi creştini la Biserică decât în alte zile?] - Îmi este greu să estimez, la noi biserica e plină de credincioşi la slujbe. [ - Tradiţia de a face ospeţe şi de a primi musafiri de Hram este una creştină sau mai degrabă păgână?] - Tradiţia de a primi oaspeţi este creştină, e indisolubilă de orice sărbătoare bisericească şi îşi are originea la agapele (mesele) frăţeşti a primelor comunităţi creştine. Această tradiţie nu este deplină dacă uităm că sărbătoarea se începe cu Sf. Liturghie la biserică şi se compromite dacă primirea oaspeţilor se transformă în beţie şi desfrâu. [ - Chişinăul a ales, acum 6 ani, să sărbătorească la 14 octombrie Hramul localităţii, renunţând la Ziua oraşului. Găsiţi, cumva, că după această perioadă chişinăuienii au devenit mai spirituali, mai religioşi?] - Ziua oraşului a avut o esenţă laică şi se sărbătorea mai mult păgâneşte. Consider că în răstimpul de când sărbătorim Hramul oraşului oamenii au devenit mai curaţi, mai frumoşi la suflet. Chiar dacă nu toţi vin în această zi la Sf. Liturghie, cei care vin îi înfluenţează benefic pe apropiaţii săi prin rugăciunele lor.