UE şi-a prezentat strategia de cooperare în regiunea Mării Negre

Uniunea Europeană şi-a prezentat, la Bruxelles, o nouă strategie de cooperare regională în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), numită „Sinergia Mării Negre” (“Black Sea Synergy”). Potrivit unui comunicat al Delegaţiei CE la Chişinău, documentul confirmă că, pentru UE, Marea Neagră reprezintă, înainte de toate, „o regiune geografică distinctă, bogată în resurse naturale, cu o poziţie strategică la intersecţia Europei cu Asia Centrală şi Orientul Mijlociu”, „o piaţă în expansiune cu potenţial de dezvoltare ridicat”, constituind „o placă turnantă pentru fluxurile de energie şi de transport”. Comisia Europeană precizează că această strategie de cooperare regională nu este gândită "distinct" de politica generală a UE în regiune, fiind tratată la pachet cu politica de pre-aderare a Turciei, cea de vecinătate a UE şi a parteneriatului strategic al Uniunii cu Rusia. Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner a declarat că, odată cu aderarea Bulgariei şi României, UE a devenit parte a regiunii Mării Negre. „Este timpul să acordăm atenţie politică la nivel regional şi să înviorăm procesele de cooperare în desfăşurare, oferind un nou spaţiu pentru cooperarea cu Rusia, Turcia şi partenerii noştri de la est din cadrul PEV. Sper, de asemenea, ca Sinergia din regiunea Mării Negre să contribuie la crearea unui climat îmbunătăţit pentru soluţionarea „conflictelor îngheţate” din această regiune”, a declarat oficialul european. Sinergia din regiunea Mării Negre se bazează pe programele şi iniţiativele comunitare sectoriale în desfăşurare, ca buna guvernare, circulaţia persoanelor şi securitate, energie, transport, mediu, politica maritimă, pescuit, comerţ, cercetare, învăţământ, angajare în câmpul muncii, afaceri sociale, ştiinţă şi tehnologie. În prezent, pe lângă finanţarea comunitară oferită ţărilor din această regiune, un program specific de cooperare transfrontalieră în regiunea Mării Negre este deja în derulare cu scopul încurajării activităţilor societăţii civile în regiunile din bazinul Mării Negre. Consultările dintre UE şi partenerii în cadrul PEV ar putea fi desfăşurate în paralel cu cele purtate cu Organizaţia pentru Cooperare Economică în regiunea Mării Negre (BSEC), cu care Comisia propune o colaborare mai strânsă şi intenţionează să solicite statutul de observator. Statele incluse sunt România, Bulgaria, Grecia, Rusia, Turcia, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi R. Moldova. Participă şi troica UE, din care fac parte Javier Solana, secretar general al Consiliului şi înalt reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate, Benita Ferrero-Walder, comisar european pe politică externă, şi reprezentantul Preşedinţiei UE în exerciţiu, în prezent deţinută de Germania. Potrivit presei româneşti, unul dintre cele mai importante obiective ale strategiei este securitatea energetică a UE şi noile proiecte de furnizare şi transport de gaz şi petrol din Marea Caspică prin Marea Neagră, în special prin crearea unui nou coridor energetic. Cât priveşte conflictele „îngheţate”, în cadrul noii strategii, nu predomină conflictul din Transnistria, prioritate a Preşedinţiei României, acesta fiind enumerat alături de cele din Abhazia, Osetia de Sud (Georgia) şi Nagorno-Karabach (Armenia). Totodată, problemele din R. Moldova nu constituie o prioritate în cadrul noii strategii, ele fiind "ambalate" la pachet cu acelea din alte ţări din regiune.