UE se poate implica în gestionarea crizei moldoveneşti

La 7 mai Parlamentul European urmează să adopte o rezoluţie cu privire la situaţia din R. Moldova în urma alegerilor parlamentare de la 5 aprilie şi a evenimentelor de la 7 aprilie. În proiectul de rezoluţie, afişat pe portalul web al Parlamentului European, sunt fixate 36 de solicitări şi constatări, transmite Info-Prim Neo. UE condamnă vehement campania masivă de hărţuire, gravele violări ale drepturilor omului şi alte acţiuni ilegale întreprinse de guvernul moldovean după alegerile parlamentare şi ia act de lansarea unei comisii naţionale care să investigheze abuzurile, dar regretă că această comisie este formată doar din reprezentanţi ai partidului de guvernământ. De aceea, cere să fie incluşi în ea şi reprezentanţi ai altor partide, ai societăţii civile, mass media şi Consiliului Europei. UE subliniază că tensiunile interne din Republica Moldova sunt foarte acutizate şi, de aceea, este ferm convinsă că există o necesitate urgentă de a crea o comisie internaţională independentă care să asigure imparţialitatea şi transparenţa anchetei. UE cheamă la desfăşurarea unei anchete speciale asupra cazurilor persoanelor decedate în evenimentele de după alegeri, asupra acuzaţiilor de viol şi maltratare în timpul reţinerilor şi asupra arestărilor motivate politic cum sunt cele ale lui Anatol Mătăsaru şi Gabriel Stati. În proiectul de rezoluţie, UE condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, societăţii civile şi a partidelor de opoziţie, în special arestarea şi expulzarea din ţară a jurnaliştilor, întreruperea accesului la site-uri web şi staţii TV, propaganda lansată de staţiile publice şi interzicerea accesului reprezentanţilor opoziţiei la mass-media publică. UE consideră că aceste acţiuni sunt orientate spre izolarea Republicii Moldova de sub observarea din partea presei interne şi internaţionale şi din partea publicului. UE regretă şi condamnă continuarea acestui tip de cenzurare prin scrisori trimise de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei către ONG-uri, partide şi organizaţii de media. UE regretă, de asemenea, retorica ameninţătoare a preşedintelui şi prim-ministrului RM despre posibilitatea „inevitabilă de a utiliza armele” şi a aplica „pedepse” şi le găseşte drept inacceptabile. De aceea, UE cheamă autorităţile moldovene să se abţină de la astfel de declaraţii pe viitor, care conduc la escaladarea tensiunilor. UE îşi exprimă poziţia fermă că declaraţiile făcute de autorităţile moldovene – prin care au acuzat guverne străine, cum ar fi cel al României, că ar fi responsabile sau implicate în inspirarea şi organizarea actelor de violenţă de la Chişinău – sunt regretabile şi cheamă guvernul moldovean să se abţină de la acţiuni ostile care pot afecta imaginea ţării. UE ar putea cere eliminarea imediată a vizelor pentru cetăţenii români şi refomarea imediată a staţiilor publice de televiziune şi radio, pentru a asigura independenţa totală a acestora. În proiectul de rezoluţie se mai spune că UE, în scopul menţinerii credibilităţii sale în ochii poporului din RM, trebuie să se implice în gestionarea situaţiei curente.