UE: Creşte diferenţa între R. Moldova - cea mai săracă ţară a continentului şi ţara care o precede după sărăcie

Uniunea Europeană (UE) este îngrijorată de faptul că este în creştere diferenţa între R. Moldova, ca cea mai săracă ţară a continentului şi următoarea ţară care o precede după sărăcie, a declarat Kalman Mizsei, reprezentantul special al UE pentru R. Moldova, într-un interviu acordat ziarului “Analitique”. Unul din motivele situaţiei este, în opinia acestuia, nerezolvarea conflictului transnistrean. UE examinează situaţia R. Moldova din mai multe puncte de vedere, însă cel mai important aspect constă în faptul că R. Moldova este cea mai săracă ţară a continentului, spune Kalman Mizsei. Potrivit lui, Produsul Intern Brut al R. Moldova împreună cu Transnistria este egal cu cel al multor ţări din Africa, iar aceasta „este ruşinea noastră a tuturor. 4 mln de oameni, care trăiesc pe acest teritoriu, ar putea fi mai liberi şi mai bogaţi” a spus oficialul UE. Kalman Mizsei a menţionat că UE apreciază conflictul transnistrean drept unul nu foarte puternic. “La voi predomină lipsa de înţelegere. Două părţi ale Moldovei, deja de 15 ani trăiesc în condiţii de dispersare artificială, pentru că intoleranţă între locuitorii celor două maluri ale Nistrului nu există, comparativ cu reprezentanţii părţilor aflate în conflict din alte regiuni al CSI. Anume pentru că conflictul nu este atât de puternic, ca în alte ţări, noi sperăm că în anul viitor acesta va putea fi soluţionat”, a spus Mizsei. El şi-a motivat afirmaţiile prin faptul că, în primul rând, a fost reluat dialogul între guvernele Federaţiei Ruse şi al Moldovei, în al doilea rând - între cele două maluri nu sunt diferenţe simţitoare, de aceea există posibilitatea de a găsi o soluţie, care ar satisface ambele părţi. Reprezentantul permanent al UE recunoaşte că la moment se păstrează interesele politice în regiune ale Rusiei, Ucrainei şi UE. „Important este când conducerea Transnistriei şi Rusiei se vor convinge de faptul că soluţionarea conflictului prin intermediul sporirii încrederii e cea mai bună soluţie şi pentru ei”. Potrivit lui, aceste părţi sunt la moment mai aproape de o asemenea conştientizare decât ieri. Întrebat dacă UE poate să participe mai activ la procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, Kalman Mizsei a menţionat că, din an în an, UE depune mai multe eforturi în acest sens: dialogul cu R. Moldova a devenit mai consistent, iar în acest dialog se încearcă şi atragerea Transnistriei, „fără de care nu va fi posibilă restabilirea podurilor peste Nistru”. De asemenea, spune el, se atrage permanent atenţia donatorilor la faptul că Moldova nu reprezintă doar malul drept al Nistrului, în acest sens fiind îndemnaţi să ia în calcul şi locuitorii malului stâng. UE face foarte mult pentru locuitorii regiunii transnistrene, apreciază oficialul UE. Potrivit lui, Uzina Metalurgică de la Râbniţa exportă în UE mai mult decât tot malul drept al R. Moldova. Posibilitatea ieşirii întreprinderilor din Transnistria pe piaţa UE, privatizarea cărora nu este recunoscută de guvernul moldav, - e o susţinere foarte mare din partea UE. Anume aceasta este politica practică a UE, a subliniat Mizsei. Kalman Mizsei a menţionat că vrea să-i convingă pe liderii transnistreni – Liţcai şi Smirnov să se întoarcă la masa de negocieri, pentru că, deşi în formatul actual de soluţionare a conflictului sunt reprezentate toate părţile interesate din regiune, nu se va putea obţine soluţionarea acestuia fără procesul de negocieri. Referitor la faptul că UE mai păstrează restricţiile privind acordarea vizelor pentru un şir de persoane oficiale ale Transnistrei, iar acest fapt ar putea să facă dificilă reprezentarea părţii transnistrene la procesul de negocieri, oficialul UE a menţionat că restricţiile se operează în cazul în care sunt constatate încălcări ale drepturilor omului, principiilor democratice sau ale prevederilor dreptului internaţional. Acestea sunt scoase atunci când se demonstrează că astfel de încălcări nu mai au loc. Lista persoanelor din Transnistria au putea fi redusă sau chiar anulată, doar dacă se vor constata rezultate pozitive în procesul de negocieri. Însă sunt posibile şi modificări în direcţia unor restricţii mai drastice. După cum observaţi sancţiunile se operează nu împotriva regiunii, dar a unor persoane în parte, a menţionat Kalman Mizsei, citat de Info-Prim Neo.