logo

Triticalele, cerealele încrucişate din grâu cu secară, vor fi cultivate în condiţiile Moldovei


https://www.ipn.md/ro/triticalele-cerealele-incrucisate-din-grau-cu-secara-vor-fi-cultivate-7966_1014411.html

Spectrul de culturi cerealiere în sectorul agrar ar putea fi schimbat. Savanţii de la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) al Academiei de ştiinţe a Moldovei (AŞM) au creat noi specii de culturi cerealiere în sectorul agrar, în rezultatul încrucişării grâului comun şi grâului dur cu genotipuri de secară, numite triticale, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al Academiei.

Savanţii moldoveni au cultivat pe terenurile agricole din satul Rădoaia, raionul Sângerei, un hibrid de cereale pentru a testa rezistenţa la condiţiile climaterice şi utilitatea acesteia.

Directorul IGFPP, doctor habilitat Vasile Botnari, spun e că a rezultatele cercetărilor au demonstrat necesitatea schimbării spectrului de culturi cerealiere în sectorul agrar. „Hibrizii obţinuţi se deosebesc printr-o rezistentă sporită la temperaturi joase în perioada de iarnă, dar şi la secetă. Datorită faptului că acestea dezvoltă un sistem de rădăcini mult mai viguros, soiurile de triticale pot fi cultivate pe terenuri cu un nivel mai scăzut de fertilitate, pe care alte culturi nu au capacitatea de a asigura formarea unor recolte competitive garantate”, a spus Vasile Botnari.

El a precizat că practica de mai mulţi ani demonstrează că triticalele nu au avut de suferit din cauza situaţiilor climaterice extremale, asigurând o recoltă mai înaltă faţă de orz, care este sensibil la iernare şi secetă.

Specialiştii institutului recomandă în acest sens utilizarea triticalelor pentru panificaţie şi cultură furajeră. Savanţii moldoveni susţin că produsele obţinute din soiurile create prin încrucişarea grâului dur cu secară depăşesc după unii indici de calitate pe cele obţinute din grâul comun.

În condiţiile anului curent, cu ploi frecvente şi intense în perioada de recoltare, unele culturile de grâu au fost depreciate, îmburuienate. Ca rezultat, au avut loc pierderi esenţiale de recoltă şi calitate. În astfel de condiţii, cultura triticalelor a rezistat o perioadă îndelungată, recolta fiind fără pierderi şi calitate corespunzătoare. Producţia medie obţinută este de circa 5 tone la hectar, în anii precedenţi triticalele asigurând o recoltă de peste 7 tone, iar pe loturile experimentale ale institutului au fost obţinute recolte de peste 10-11 tone la hectar.