Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (20-26.07.2020)
I. Evenimentele săptămânii, succint
PARLAMENT
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu nu a trecut, fiind votată de doar 46 de deputați.
Ce au spus în legătură cu aceasta premierul Ion Chicu, deputatul PAS Radu Marian, președintele Fracțiunii ACUM, Platforma DA, Alexandru Slusari, deputatul din aceeași fracțiune Igor Munteanu, deputatul din fracțiunea PAS, Lilian Carp, președintele grupului parlamentar Pro Moldova, Adrian Candu, deputatul din același grup Vladimir Cebotari, deputată a Partidului Politic Șor Marina Tauber, fosta deputată Stela Jantuan, liderul democrat Pavel Filip, deputații socialiști Vladimir Golovatiuc și Vlad Batrîncea, președintele Igor Dodon, liderul Platformei DA Andrei Năstase,.
ANATOMIA PUTERII
„Este pentru prima dată în istoria legislativului din Chișinău când un deputat este sechestrat, bătut și influențat să-și schimbe depozițiile, să semneze niște scrisori, este scos din țară”, a menționat Igor Munteanu de la Platforma DA.
Traseismul din Parlamentul Republicii Moldova a fost examinat în cadrul dezbaterilor publice „Cât și cum a muncit Parlamentul pentru cetățeni în sesiunea de primăvară-vară?” organizate de către IPN.
Instabilitatea politică are la bază traseismul politic al deputaților, opinează la solicitarea IPN președintele Igor Dodon.
Actualul Parlament ar obține calificativul „satisfăcător”, a opinat expertul Igor Boțan.
ALEGERI PREZIDENȚIALE
„Partidul Unității Naționale l-a desemnat pe liderul formațiunii Octavian Țîcu drept candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova”.
După decizia Maiei Sandu de a candida la prezidențiale, liderul Platformei DA, Andrei Năstase a declarat că nu o va mai sprijini în alegerile care vin.
Igor Dodon a declarat că nu-și dorește amânarea alegerilor, dar dacă situația epidemiologică o va impune, va fi nevoie de o decizie de compromis.
INCIDENT INTERETNIC LA CHIȘINĂU
Între armeni și azeri a avut loc o confruntare stradală. Poliția i-a convocat pe reprezentanții ambelor părți.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Iresponsabilitatea erijată în bravadă dă roade în eșaloanele de conducere. Înalți funcționari, deputați etc., își scoteau măștile de protecție sanitară urmând exemplul șefilor lor.
Premierul a anunțat vineri prelungirea stării de urgență în sănătate publică până pe 31 august.
REPUBLICA MOLDOVA – UE
A fost semnat acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macro-financiară în valoare de 100 de milioane de euro.
Migrația circulară implică circa 21% din migranții moldoveni, iar 28% din cei aflați în țările UE, simplu vorbind, nu au contracte, pe timp de pandemie nu sunt protejați și le rămâne doar soluția revenirii acasă.
MIMICRIA MARILOR PIGMEI
La întrebarea despre atitudinea față de intenția Turciei de a transforma bazilica Sfânta Sofia din Istanbul în moschee, Victor Pelin, IPN, observă că Igor Dodon a oferit un răspuns duplicitar.
Același autor crede că „politica externă echilibrată” a guvernării este lipsită de substanță, spre deosebire de noile priorități, anunțate de Guvernul lui Ion Chicu, care țintește fără echivoc în realizarea proiectului integrării europene.
OCROTIREA MEDIULUI
Ecologiștii trag alarma în legătură cu presiunile președintelui Igor Dodon în scopul folosirii rezervelor strategice de apă potabilă din subteran pentru irigare. Potrivit deputatului Igor Munteanu, „așa se întâmplă atunci când ecologia și agricultura nimeresc sub același acoperiș, iar acoperișul curge”.
OMUL ȘI LEGEA
Ministerul Afacerilor Interne al Federației Ruse l-a anunțat în căutare internațională pe primarul de la Bălți, Renato Usatîi.
DOSARE DE REZONANȚĂ
Interpol a refuzat includerea fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, în lista persoanelor anunțate în căutare internațională. Președintele Comisiei care a emis decizia este moldoveanul Vitalie Pîrlog.
PARTIDUL SOCIALIȘTILOR
După protestele veteranilor din 16 și 19 iulie, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a dat un comunicat în care a condamnat revolta veteranilor războiului pentru independența țării.
REGIUNEA TRANSNISTREANA
Republica Moldova este singurul caz în care guvernul legitim, constituțional, și autoritățile separatiste sunt recunoscute ca părți egale în negocieri, a opinat analistul occidental Vladimir Socor.
Potrivit deputatului Chiril Moțpan, operațiunea de menținerea a păcii în regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu este în stare să asigure scopurile fixate în acordurile din 1992 și 1998, nici respectarea drepturilor cetățenilor.
Jurnaliști agresați de trupele de pacificatori cu însemnele Rusiei pe uniformă.
ONG-urile de media au condamnat incidentul.
II. Evenimentele săptămânii, detaliat
PARLAMENT
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu nu a trecut, fiind votată de doar 46 de deputați. PDM și PSRM au votat împotrivă. Decizia de a convoca ședința plenară luni, 20 iulie, a fost luată pe neașteptate de către reprezentanții puterii, opoziția acuzând un plan coordonat al guvernării de a zădărnici căderea Guvernului Chicu. Indignare a provocat și decizia premierului Ion Chicu de a ieși fără mască în fața deputaților. Deputații din opoziție l-au huiduit, nemulțumiți de informațiile pe care le-au numit „manipulatorii”. În plin scandal, câțiva socialiști s-au apropiat de deputații blocului ACUM, iar spiritele s-au încins și mai mult.
Deputații din opoziție au cerut ca presa să fie lăsată în sală. După câteva minute de altercații, cameramanii au fost admiși pentru filmări.
În discursul său, premierul Ion Chicu a spus că, în calitate de reprezentant al echipei guvernamentale, face tot posibilul pentru a nu admite „deteriorarea situației mai departe”. Opoziția parlamentară susține că „Ion Chicu a arătat cea mai proastă prestație a unui demnitar de stat de la tribuna Parlamentului. Un discurs arogant, șters, în care nu a spus nimic. Nu vom tolera minciunile și obrăznicia acestui prim-ministru. De asemenea, majoritate parlamentară s-a făcut de râs atunci când a tratat presa așa cum a tratat-o, a întrerupt transmisiunea în direct, a blocat accesul jurnaliștilor în sală”, a declarat deputatul PAS Radu Marian.
Alexandru Slusari, președintele Fracțiunii ACUM, Platforma DA, a criticat Guvernul pentru inacțiunile pe perioada stării de urgență din cauza pandemiei. Deputatul a spus că Guvernul a declarat starea de urgență fără a avea un plan anticriză, iar drept consecință mulți medici s-au infectat, iar unii au decedat. Nu au fost și nu sunt teste suficiente. Guvernul a ignorat agenții economici și a stimulat șomajul. Businessul mic și mijlociu a fost lăsat de izbeliște. Guvernul a micșorat în jumate veniturile peroanelor vârstnice. Nu s-au alocat bani pentru agricultori, pentru pierderile cauzate de secete. S-au pierdut acorduri de finanțare, dar și creditul rusesc, negociat nepotrivit. Igor Munteanu, din aceeași fracțiune, a spus că acest Guvern a demonstrat cum nu trebuie de guvernat țara, prin asumare de răspundere, prin credit rusesc etc. „Dodon își dorește un nou mandat, iar Guvernul actual lucrează zi de zi pentru a-i asigura acest mandat”, a adăugat parlamentarul.
Lilian Carp, deputat în fracțiunea PAS, Blocul ACUM, a spus și el că „acest Guvern este staff-ul electoral a lui Igor Dodon”. „Vreți să vedeți, dacă suntem responsabil? Plecați, și o să vedeți că suntem mai responsabili decât voi”, i-a sugerat deputatul.
Președintele Grupului Parlamentar Pro Moldova, Adrian Candu, a menționat că, pentru ilegalitățile comise, mulți membri ai Guvernului trebuie să răspundă și vor răspunde penal. Iar pentru lipsa de respect pentru Republica Moldova, Guvernul trebuie să răspundă politic. Vladimir Cebotari, din partea aceluiași grup, consideră că executivul s-a pomenit în plasa unui candidat la prezidențiale și a devenit un element important în lupta pentru acest fotoliu.
Marina Tauber, deputată a Partidului Politic Șor, a spus că Guvernul folosește banii statului în interesele personale ale lui Igor Dodon și că salariile majorate sau alocațiile vor fi acordate mai aproape de ziua alegerilor prezidențiale, anume pentru ca acesta să acumuleze capital politic.
În opinia fostei deputate Stela Jantuan, rezultatul exercițiului care a avut loc în Parlament luni, 20 iulie, se știa încă din momentul în care demiterea actualului Guvern și numirea altui guvern urma să fie făcută cu ajutorul deputaților din Partidul Politic Șor. „Sper că Platforma DA s-a vaccinat împotriva COVID-ului moldovenesc și vor înțelege că nu se pot așeza la masă, cerând un vot fără condiționalități. Aceasta este o tactică care duce la autodistrugere”, a declarat Stela Jantuan.
Liderul democrat Pavel Filip a declarat că Partidul Democrat nu susține moțiunea de cenzură „pentru că nu vrea să aducă hoții de miliarde la guvernare”. Președintele PDM a subliniat că nu poți construi Europa acasă și nici nu poți face apropierea de România „alături de hoți, corupți și bandiți”. „Până nu vom scăpa de ei definitiv, nu vom avea nici Europa, nici România”.
Vladimir Golovatiuc, deputatul Fracțiunii Partidului Socialiștilor, a spus că, deși pe perioada pandemiei a crescut nivelul sărăciei, s-a reușit, totuși, asigurarea unei stabilități. Iar un vot de neîncredere Guvernului nu va aduce rezultate. Vlad Batrîncea, deputat PSRM, a lăudat Guvernul că, în plină pandemie, a avut curajul să rezilieze contractul cu Avia Invest și să întoarcă Aeroportul cetățenilor.
Și președintele Igor Dodon a avut un comentariu pe pagina sa de Facebook. „Oligarhii au primit lecția cuvenită, că banii nu pot cumpăra chiar totul și chiar pe toți. Sper că Maia Sandu și Andrei Năstase au înțeles și ei din această experiență umilitoare că nu a meritat să-și pună semnăturile la un loc cu grupările mafiote reprezentate de Pro Moldova și Partidul Șor, la un loc cu hoții miliardului, nu a meritat să-și păteze numele căzând în capcana acestora”, a mai scris șeful statului.
În încercarea de a justifica eșecul, liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, formațiune care a inițiat moțiunea de cenzură, afirmă că „s-a pierdut foarte mult timp pentru discuții, în loc să ne concentrăm pe solidaritate, pe acțiune, să ne concentrăm pe acumulare de sprijin pentru această moțiune”.
ANATOMIA PUTERII
„Este pentru prima dată în istoria legislativului din Chișinău când un deputat este sechestrat, bătut și influențat să-și schimbe depozițiile, să semneze niște scrisori, este scos din țară, este comutat cu sprijinul SPPS-ului, adus înapoi, ținut sub escortă de către deputații din Partidul Socialiștilor, în condițiile în care există depoziția neretrasă de la procuratură, în condițiile în care toate aceste lucruri – influențarea deciziilor și voinței unui parlamentar – este o crimă”, a menționat Igor Munteanu de la Platforma DA.
El insistă că Ștefan Gațcan „a fost snopit în bătaie” și că „sunt toate dovezile în acest sens”.
„În ciuda acestor delicte care s-au adunat în această cauză, pe masa procurorului, nu am văzut nicio acțiune din partea lor. Eu nu știu dacă au fost chemați cei care l-au snopit în bătaie pe bietul Gațcan, dacă i-au chemat la procuratură și li s-a cerut să răspundă la niște întrebări”, a mai spus deputatul.
Ștefan Gațcan nu a apărut în fața presei după epopeea în care a fost implicat la începutul lunii iulie, el limitându-se la a comunica prin niște declarații apărute pe pagina sa de Facebook.
Traseismul din Parlamentul Republicii Moldova a început de la anul 2001 încoace, a afirmat în cadrul dezbaterilor publice „Cât și cum a muncit Parlamentul pentru cetățeni în sesiunea de primăvară-vară?” organizate de către IPN, deputatul Fracțiunii parlamentare Platforma DA Vasile Năstase – un cunoscător al dedesubturilor care au condus Frontul Popular din 1988-89 spre o alianță cu PCRM în 2005.
Instabilitatea politică practic permanentă atestată în ultimii ani în Republica Moldova, are la bază traseismul politic al deputaților, unele activități ale Curții Constituționale, în particular, legate de „suspendarea președintelui” dar și „rânza moldovenilor”. De această părere este președintele Igor Dodon, care a răspuns la o întrebare a Agenției de presă IPN, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”.
„Se poate de pus unele filtre ca să nu poată deputatul care pleacă să adere la altă fracțiune în decurs de doi ani, sau toți patru ani. De spus că ei nu pot fi membri ai altor grupuri parlamentare. De spus că el este obligat, dacă a părăsit partidul, să întoarcă banii care s-au cheltuit pentru el. Să-i întoarcă în buget, nu la partid”, declară acesta.
Actualul Parlament ar obține „satisfăcător” pentru că toate problemele care au existat au făcut imposibilă o prestanță bună, a opinat în cadrul acelorași dezbateri expertul permanent al proiectului Igor Boțan. El a afirmat că, totuși, problemele foarte presante au fost soluționate.
Igor Boțan declară că reprezentanții businessului mic și mijlociu sunt într-o situație foarte dificilă, iar asta este un mare rateu al Guvernului și Parlamentului. În altă ordine de idei, au fost zeci de inițiative bune din partea Ombudsmanului care pur și simplu au fost ignorate de Parlament, inclusiv legate de articolul 76 prim din Codul Contravențional care prevedea amenzi extrem de mari pentru încălcare regulilor sanitare raportate la salariul mediu pe economie.
Parlamentul a reușit să se conecteze și să lucreze cu partenerii de dezvoltare, chiar dacă acest lucru a avut loc în context pandemic. A fost deblocată finanțarea externă și au fost semnate acorduri foarte importante cu Uniunea Europeană și cu organizațiile internaționale finanțatoare.
„În linii mari, guvernarea a ieșit din situația foarte proastă și până la urmă a și explicat ce a făcut. Un fenomen foarte pozitiv este că datoria publică a Republicii Moldova este foarte mică, Moldova fiind în topul țărilor cu cea mai mică datorie publică și iată că guvernarea a hotărât să se împrumute, a fost modificată Legea bugetului. Avem un deficit bugetar foarte mare, dar guvernarea a dat din coate și e încrezătoare că până la urmă va reuși să implementeze Legea bugetului și să-și tragă cenușă la turta electorală care, iată-iată, trebuie pusă pe jăratec”, a declarat Igor Boțan.
ALEGERI PREZIDENȚIALE
„Partidul Unității Naționale l-a desemnat pe liderul formațiunii, istoricul și deputatul Octavian Țîcu, drept candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova”, se spune într-un anunț al formațiunii, emis în urma ședinței Consiliului Politic Republican care a luat decizia respectivă.
După ce Maia Sandu a primit recent girul Consiliului Politic Național al PAS să candideze pentru fotoliul de președinte în noiembrie 2020, liderul Platformei DA, Andrei Năstase a declarat că nu se va mai retrage în favoarea președintei Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, și nu o va mai sprijini în alegerile care vin.
Anterior, Maia Sandu a declarat că socialiștii ar pregăti de pe acum fraudarea alegerilor prezidențiale din toamnă, prin modificările la Codul Electoral, care au fost deja votate în prima lectură în Parlament. În replică, șeful statului a spus că „despre fraudare vorbesc cei care sunt siguri că nu vor câștiga și pregătesc deja societatea pentru o posibilă justificare, în cazul în care vor pierde alegerile”.
La o întâlnire cu jurnaliștii, vineri 24 iulie, Igor Dodon a declarat că nu-și dorește amânarea alegerilor, dar dacă situația epidemiologică o va impune, va fi nevoie de o decizie de compromis. În legătură cu aceasta, fostul premier, Maia Sandu, îl atenționează pe rivalul său să nu amâne alegerile prezidențiale, planificate pentru 1 noiembrie 2020. Într-un mesaj pe Facebook, președinta PAS susține că Igor Dodon se teme să piardă puterea și îl somează să renunțe la ideea amânării scrutinului prezidențial.
INCIDENT INTERETNIC LA CHIȘINĂU
Un marș de protest legat de ciocnirile dintre Armenia și Azerbadjan, precum și de sprijinire a forțelor armate ale Azerbaidjanului, organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova, a avut loc joi, 22 iulie, la Chișinău. Participanții au venit cu pancarte pe care scria: „Opriți agresiunea Armeniei împotriva Azerbaidjanului”. Manifestanții au mers în marș de la Ambasada Azerbaidjanului către Ambasada Armeniei la Chișinău și misiunile OSCE și ONU în Republica Moldova. La Ambasada Armeniei, au avut loc altercații între azeri și armeni, între care a intervenit poliția.
Organele de ordine precizează că a convocat reprezentanții ambelor părți, pentru aplanarea situației create și evitarea incidentelor, precum și neadmiterea acțiunilor ilegale bazate pe ură interetnică.
Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova, Gudsi Osmanov a declarat că deputatul PSRM Gaik Vartanean și consilierul lui Igor Dodon, Ernest Vardanean, se fac vinovați de incident.
Deputatul PSRM, Gaik Vartanean, neagă declarația ambasadorului Azerbaidjanului Gudsi Osmanov.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Iresponsabilitatea erijată în bravadă dă roade în eșaloanele de conducere. Ultima victimă a coronavirusului din Parlament este un angajat al secretariatului, care a fost testat pozitiv miercuri. Acesta este al patrulea caz de COVID-19 înregistrat în această săptămână printre lucrătorii Parlamentului, după ce deputații partidului „Șor”, Igor Himici și Vladimir Vitiuc, iar mai înainte un angajat din cabinetul Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, au fost testați pozitiv la noul tip de coronavirus.
De la începutul pandemiei, alți doi aleși ai poporului, deputatul democrat Eugen Nichiforciuc și deputatul socialist Vladimir Mizdrenco, au fost testați pozitiv la COVID-19. Totodată, la mijlocul lunii iunie, alți doi angajați ai Secretariatului Parlamentului au fost confirmați pozitiv cu coronavirus.
Premierul a anunțat vineri a despre prelungirea stării de urgență în sănătate publică până pe 31 august. Situația pandemică nu se îmbunătățește, numărul cazurilor zilnice continuă să fie mare, grădinițele ar putea să-ți reia activitatea doar din 1 septembrie, odată cu reluarea procesului de studii în toate instituțiile de învățământ din țară. Carantina se menține ca măsură obligatorie pentru cei care revin de peste hotare.
„Aceasta este unica posibilitate de a ține sub control situația. De altfel, și țările vecine au luat decizii similare în ultima perioadă. Astfel, sunt menținute mai multe restricții, inclusiv aflarea în grupuri mai mari de trei persoane, regim special pentru persoanele care au o vârstă mai mare de 63 de ani, activitățile cluburilor de noapte ce se referă la activitatea discotecilor, cum ar fi disco-bar, karaoke”.
Nunțile și cumetriile vor fi în continuare interzise. Vor fi posibile însă zilele de naștere sau mesele de pomenire organizate în localuri, dar cu respectarea normelor sanitare.
„Toți doresc să reluam de la întâi septembrie procesul de educație, cu scenariile propuse de Ministerul Educației, iar acestea pot fi adaptate sau perfecționate. Trebuie să întreprindem în continuare măsurile de control asupra pandemiei”, a remarcat prim-ministrul.
REPUBLICA MOLDOVA – UE
Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța, ministru al finanțelor, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, au semnat pe 21 iulie acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macro-financiară în valoare de 100 de milioane de euro și Memorandumul de înțelegere în acest sens.
Ministerul Finanțelor precizează într-un comunicat de presă că obiectivul acestui împrumut este de a diminua constrângerile de finanțare, de a atenua balanța de plăți și necesitățile bugetului, precum și de a sprijini Republica Moldova în situația financiară actuală.
Migrația circulară implică circa 21% din migranții moldoveni, iar 28% din cei aflați în țările UE, simplu vorbind, nu au contracte, pe timp de pandemie nu sunt protejați și le rămâne doar soluția revenirii acasă, a spus Ana Gherganova, șefă de direcție în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în cadrul unor dezbateri publice organizate de IPRE, OIM, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova. Nadejda Zubco, șef-adjunct al Biroului Relații cu Diaspora a menționat că BRD își propune să lărgească aria de informare a migranților circulari și să asigure legătura lor cu consulatul Republicii Moldova din țara gazdă sau autoritatea publică din Moldova. În perioada pandemiei, BRD a lansat un program nou pentru tinerii din diaspora, unde aceștia pot veni cu idei noi de implementare a proiectelor în Moldova, dar și programe pentru APL-uri.
MIMICRIA MARILOR PIGMEI
La întrebarea despre atitudinea față de intenția Turciei de a transforma bazilica Sfânta Sofia din Istanbul în moschee, Victor Pelin, IPN, observă că Igor Dodon a oferit un răspuns șovăitor: „Poziția mea în calitate de președinte al Republicii Moldova este următoare – aceasta ține de treburile interne ale oricărui stat. Evident că în calitate de creștin mi-aș dori ca în continuare acest ... nu doar monument, dar simbol ... ar fi bine să rămână creștin-ortodox.”
S-ar părea că președintele Dodon ar trebui să i-a o atitudine fermă de apărător al Ortodoxiei, alături de Patriarhul Kirill, care l-a asigurat că mandatul de președinte al Republicii Moldova vine de la Dumnezeu. Dar... Probabil, președintele Dodon este profund marcat de milioanele turcești care au mers la restabilirea palatului prezidențial al Republicii Moldova. Altfel spus, lăsând ortodoxia la o parte, „șeful statului a preferat să se spele pe mâini”, scrie Victor Pelin.
Același autor crede că „politica externă echilibrată” a guvernării este lipsită de substanță, odată ce nu poate fi aplicată la realizarea proiectului federalist. Ultimul este irealizabil în conjunctura regională existentă, marcată de anexarea Crimeii și a războiului din Donbass. Această concluzie este susținută de noile priorități, anunțate de Guvernul lui Ion Chicu, care țintește fără echivoc în realizarea proiectului integrării europene.
Potrivit autorului, caracterul oscilant, conjuncturist, al politicilor președintelui Dodon, subminează credibilitatea întregii clase politice, făcând imposibile eventualele parteneriate temeinice în vederea promovării unor proiecte politice coerente în interesul dezvoltării Republicii Moldova. „Niciun alt politician din Republica Moldova nu și-a schimbat orientarea și prioritățile politice atât de des și cu o amplitudine de la un pol opus la altul. De fapt, el mai are șansă revenirii în punctul din care pornise în 2005, exemplul premierului Chicu fiindu-i călăuză în acest sens”.
OCROTIREA MEDIULUI
Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic și organizațiile societății civile din domeniul protecției mediului atenționează asupra reluării presiunilor de către Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, și grupurile de interese din domeniul agriculturii, pentru modificarea cadrului normativ în scopul folosirii rezervelor strategice de apă potabilă din subteran pentru irigare. „Deja de șapte ani, anumite rețele obscure și grupuri de presiune, invocând volumul redus de ape posibile de folosit pentru irigare și folosind ca pretext seceta hidrologică, fac lobby pentru modificarea prevederilor din Legea Apelor, care să le permită acces nelimitat la utilizarea apelor subterane în alte scopuri decât cele potabile”, se arată în declarație.
Semnatarii consideră o crimă la nivel național asupra mediului, ecosistemelor naturale, sănătății populației și securității ecologice, „legiferarea” accesului la resursele strategice de apă potabilă în scopuri de irigare. Inevitabil, irigarea cu apele subterane va genera degradarea solurilor și va lipsi localitățile din republică de apă potabilă, ceea ce va duce la o catastrofă umană, menționează aceștia.
Și deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu, și-a exprimat dezacordul în legătură cu faptul că președintele Igor Dodon, pe care îl numește „oleacă ecologist”, a cerut Ministrului Agriculturii să permită irigarea cu ape din subteran a livezilor, iar ministrul s-a conformat. Potrivit lui, „așa se întâmplă atunci când ecologia și agricultura nimeresc sub același acoperiș, iar acoperișul curge”.
Fără a subscrie îngrijorării ecologiștilor, în cadrul recentei emisiuni „Președintele răspunde”, șeful statului a confirmat că accesul la apele subterane este doar o soluție temporară la această etapă, confirmând indirect viziunea specialiștilor.
OMUL ȘI LEGEA
Ministerul Afacerilor Interne al Federației Ruse l-a anunțat în căutare internațională pe primarul de la Bălți, Renato Usatîi. Acesta este vizat într-un dosar penal privind organizarea unui grup criminal. Liderul „Partidului Nostru” a vorbit despre aceasta încă mai înainte ca oficialitățile ruse să publice informația în cauză.
După cum a menționat Renato Usatîi în cadrul unei conferințe de presă transmisă online, cel care a făcut posibilă anunțarea sa în căutare ar fi „partenerul și curatorul lui Igor Dodon, Igor Ceaika”, fiul cel mic al fostului procuror general al Federației Ruse Iuri Ceaika.
DOSARE DE REZONANȚĂ
Interpol a refuzat includerea fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, în lista persoanelor anunțate în căutare internațională și a decis radierea datelor acestuia din bazele de date ale organizației. Procuratura Generală a comunicat că decizia a fost luată în cadrul ultimei sesiuni a Comisiei de Control a Fișierelor a Secretariatului General al OIPC, subliniind că „menținerea datelor privind Solicitantul nu este compatibilă cu obligațiunea Interpol de a asigura cooperarea eficientă între autoritățile polițienești în „spiritul Declarației Universale a Drepturilor Omului” (articolul 2 al Constituției /V Interpol)”.
Se știe că președintele acestei Comisii este moldoveanul Vitalie Pîrlog, care și-a început cariera pe vremea comuniștilor și a reapărut în perioada Plahotniuc. După ce la primii a fost ministru al justiției, în decembrie 2017 a devenit șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru doar două luni, după care își dă demisia pentru fotoliul de președinte al Comisiei de Control a Fișierelor din cadrul Interpol, funcție în care a fost ales în martie 2017.
Igor Dodon a numit drept stranie decizia Interpolului. El consideră că ea ar fi în interesul Statelor Unite ale Americii și că americanii l-ar pregăti pe Vlad Plahotniuc pentru alegeri în Moldova. Totodată, el consideră că, dacă nu s-ar fi aflat în SUA, „ci în alte țări, în care se spune că sunt regimuri totalitare”, fostul lider democrat demult era adus acasă, a declarat președintele.
PARTIDUL SOCIALIȘTILOR
După protestele veteranilor din 16 și 19 iulie, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a dat un comunicat în care a condamnat „cu fermitate numeroasele incidente de instigare la ura etnică”, având probabil, în vedere, apelurile de evacuare a trupelor rusești, pe care aliații lor, democrații, au solicitat-o printr-o Rezoluție ONU. Ei au văzut „acțiuni violente și lichidarea statalității Republicii Moldova” în chemarea veteranilor de a trimite în istorie actualul regim de la Chișinău. „Astfel de declarații încalcă o serie de articole din Constituție și Codul Penal al Republicii Moldova”, au amenințat ei, părându-le „perplex faptul (sic – n.r.) că deputații din Parlamentul Republicii Moldova, care au participat la aceste evenimente și le-au susținut activ, nu au spus niciun cuvânt întru condamnarea unor astfel de declarații extremiste”.
Partidul Socialiștilor le-a solicitat „deputaților tuturor fracțiunilor din Parlamentul Republicii Moldova să condamne astfel de manifestări”, apelul nefiind onorat de celelalte partide.
REGIUNEA TRANSNISTREANA
Republica Moldova este singurul caz în care guvernul legitim, constituțional, și autoritățile separatiste sunt recunoscute ca părți egale în negocieri. Republica Moldova a acceptat acest lucru încă de la începutul-mijlocul anilor ’90, deci, de cel puțin 25 de ani, din cauza slăbiciunii și incompetenței guvernărilor de la Chișinău, a opinat analistul occidental Vladimir Socor, care critică poziția oficialităților moldovenești pentru că ar fi cedat mult în fața regimului secesionist.
Cu prilejul împlinirii a 28 de ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 1992 de încetare a focului la Nistru, Vladimir Socor a comentat anunțul șefului statului, Igor Dodon, care a spus că urmează să aibă o întâlnire până la finele acestei luni (întrevederea va avea loc pe 30 iulie – n.r.) cu liderul tiraspolean Krasnoselski, opinând că întrevederile pe care ei le-au avut până acum n-au condus la absolut niciun rezultat bun pentru Republica Moldova, n-au făcut decât să justifice existența lui Krasnoselski în postura de „lider al Transnistriei”.
În consens cu șeful statului, viceprim-ministra pentru reintegrare Cristina Lesnic a transmis o scrisoare Tiraspolului pentru desfășurarea ședinței în formatul 1+1 pe data de 30 iulie, la nivelul reprezentanților politici în problematica transnistreană.
Potrivit deputatului Chiril Moțpan, operațiunea de menținerea a păcii în regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu este în stare să asigure scopurile fixate în acordurile din 1992 și 1998, nici respectarea drepturilor cetățenilor. Aceasta a fost folosită drept paravan pentru consolidarea regimului separatist de la Tiraspol. Se cere echilibrarea influenței nelimitate, practic, a Federației Ruse, care este mediator, garant și parte interesată „în calitatea sa de cel mai important susținător al regimului de la Tiraspol”.
Chiril Moțpan menționează că misiunea de menținere a păcii s-a transformat pe parcursul a 28 de ani „într-un factor de conservare a situației, de încurajare a tendințelor obstrucționiste ale liderilor transnistreni”. La 28 de ani de la acele evenimente tragice, în regiune se fac remarcate schimbări îngrijorătoare, are loc militarizarea excesivă și inexplicabilă pentru un conflict înghețat, iar situația poate deveni incontrolabilă în orice moment, crede parlamentarul.
„Este cunoscut faptul că partea rusă colaborează cu regimul anti-constituțional pentru a consolida potențialul militar al forțelor așa numite pacificatoare ruse și transnistrene, organizează aplicații militare ale grupului operativ ale trupelor ruse ale Federației Ruse, fără a întreba de partea moldovenească, ceea ce face ineficientă, practic, activitatea Comisei Unificate de Control”, a declarat Chiril Moțpan.
Sub pretextul pandemiei, în Zona de Securitate au fost instalate mai multe posturi fixe transnistrene, unele dintre acestea sunt chiar în locurile unde odată erau posturi mixte de pacificare. Iar inacțiunile părții moldovenești „a amplificat poftele structurilor separatiste”, declară deputatul.
Jurnaliști agresați de trupele de pacificatori de la Nistru. La 21 iulie, în timp ce se afla în preajma localității Molovata Nouă pentru a documenta un articol referitor la veteranii de război, jurnalista Viorica Tătaru a devenit victima intimidărilor și agresiunilor fizice din partea unui militar al trupelor de pacificatori de pe Nistru, cu însemnele Rusiei pe uniformă. Acesta a lovit-o și a deposedat-o de telefonul mobil, ștergând multiple fișiere din dispozitiv. Alăturându-li-se încă doi, aceștia au vrut s-o aresteze pe ea și pe colegul ei, cameramanul Andrei Captarenco. Conflictul a fost depășit după ce jurnaliștii au telefonat la poliția din Dubăsari, la Promo-lex și la combatanții pe care îi cunoșteau. Doar așa au fost lăsați să traverseze râul și să ajungă pe malul drept.
ONG-urile de media au condamnat incidentul, pe care l-au calificat drept un abuz. Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a menționat: „Și mai grav este că s-a întâmplat pe teritoriul controlat de Republica Moldova, pentru că avem viceprim-ministru de reintegrare, comisii de control care trebuie să intervină operativ în situații de genul asta.”
Cei trei copreședinți ai Comisiei Unificate de Control au dispus Comandamentului Militar întrunit să efectueze în cel mai scurt timp o cercetare pentru a stabili toate circumstanțele incidentului.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Deși sesiunea Parlamentului s-a încheiat pe nota înaltă a moțiunii care n-a trecut, s-au clarificat mai multe lucruri: Guvernul rămâne (și are bani, cooperare cu UE etc.), fiecare dintre partidele parlamentare își contabilizează pierderile și achizițiile, dar nu toate sunt evidente, clare și sigure.
Raționamentele președintelui Igor Dodon de a candida pentru un nou mandat de pe o platformă mai largă de susținători sugerează că el se referă la actualii parteneri ai socialiștilor, democrații. Dar există și o puzderie de formațiuni fără destin, care pot crede că a venit clipa lor „siderală”, dacă ele nu sunt niște „conserve”, vorba președintelui.
Autoritățile au lăsat pe seama individului respectarea măsurilor de protejare în spațiul public. În pofida statisticilor proaste, guvernarea nici nu mimează vreun efort de amplificare a măsurilor împotriva celor care nu se conformează regulilor stabilite. După amenzi astronomice aplicate selectiv și fără un set de criterii clare, deci, abuziv sau la limită de abuz, ce urmează?
Pandema a afectat serios piața muncii din țară, numărul șomerilor crește și pentru a atenua consecințele se cere un răspuns multidimensional și prompt din partea statului.
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".