Transparency International: monitorizarea accesului la informaţii în capitalele europene

Transparency International a prezentat recent un studiu pilot de monitorizare a transparenţei autorităţilor locale din 26 capitale europene, datele fiind colectate în noiembrie 2018. Monitorizarea ar putea servi un instrument util în motivarea şi convingerea autorităţilor de a-şi transparentiza deciziile, a le face mai vizibile publicului şi mai deschise pentru participare, sporind, în acelaşi timp, responsabilitatea aleşilor locali. Ideea cercetării porneşte de la compararea capitalelor europene, pentru a înţelege mai bine diferenţele dintre ţări, a cunoaşte cele mai bune practici şi, în final, pentru a îmbunătăţi accesul cetăţenilor la informaţii şi luarea deciziilor.

La baza cercetării sunt 14 indicatori care se referă la politicile şi practicile autorităţilor locale din domeniul achiziţiilor publice; transparenţa planificării şi executării bugetelor; accesul la informaţiile privind luarea deciziilor în Consiliile Locale, inclusiv votul individual al fiecărui consilier; declaraţiile de avere şi venituri; remunerarea primarilor şi consilierilor locali; politica de lobbysm. În funcţie de scorul obţinut pe fiecare indicator, capitalele au fost împărţite în trei grupuri: marcate cu verde – cu un scor de cel puţin 75% din punctajul maximal, cu galben – cu un scor de la 50% până la 74,9% din punctajul maximal şi cu roşu – pentru cele cu un scor mai mic de 50%.  

Ca rezultat al evaluării, printre liderii clasamentului se poziţionează următoarele capitale (în ordine alfabetică): Kiev, Madrid, Praga, Pristina, Tallin Vilnius. La celălalt capăt al clasamentului se află (în ordine alfabetică) Atena, Belgrad, Chişinău, Sarajevo, Stockholm şi Yerevan (în anexă: informaţiile detaliate pe fiecare indicator).

După numărul de „puncte roșii” în acest studiu, mun. Chişinău se află pe penultimul loc, având carenţe în domeniul transparenţei achiziţiilor publice, accesului la informaţia privind datele de contact ale membrilor Consiliului Local, remunerării acestora pentru activitatea în calitate de consilieri, etc.

Studiul conchide că, deşi importanţa transparenţei actului de guvernare şi a implicării societăţii civile în luarea deciziilor este greu de subestimat, în ţările care au tradiţional un nivel înalt de supremaţie a legii calitatea guvernării este asigurată prin aplicarea strictă a rigorilor legii în mod egal tuturor cetăţenilor. În acelaşi timp, pentru ţările în care asigurarea supremaţiei legii şi corupţia rămân probleme esenţiale, transparenţa procesului decizional şi implicarea societăţii civile sunt vitale până la momentul când acestea devin parte din cultura politică, economică şi juridică a societăţii.

În momentul scrierii acestui comunicat a fost accesată pagina web a Primăriei Chişinău la rubrica Activitatea consiliului municipal (CMC).[1] Atrage atenţia organizarea unor şedinţe extraordinare a CMC cu un număr impresionant de subiecte la ordinea de zi, spre exemplu din 17.09.2019 – 58 de subiecte (!). De rând cu subiecte urgente ce ţin de modificarea bugetului pe 2019, desemnarea candidaturilor în birourile electorale ale secţiilor de votare (în legătură cu alegerile locale din octombrie curent), ordinea de zi include subiecte care nu pot fi considerate urgente. În acest context, trezeşte îngrijorare faptul că umflarea artificială a agendei unei şedinţe extraordinare permite de a feri de public subiecte importante care trebuie examinate cu maximă atenţie şi transparenţă, cum ar fi deciziile de atribuire în proprietate privată a terenurilor/loturilor de pământ (p. 43 si 44 din ordinea de zi vizează 25 loturi/terenuri) şi privatizarea terenurilor aferente (p.48  – 9 terenuri).

Reamintim că Hotărârea Guvernului nr.188/2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet[2] recomandă autorităţilor publice locale plasarea pe paginile a unui şir de indicatori, inclusiv: planificarea şi executarea bugetelor; achiziţiile publice (planul anual, anunţurile de intenţie, rezultatele achiziţiilor); programele şi proiectele, inclusiv de asistenţă tehnică; transparenţa în procesul decizional; rapoartele privind rezultatele activităţii; rezultatele controalelor şi auditurilor; activităţile anticorupţie.

Transparency International