Transparency International – Moldova: comentarii privind noua iniţiativă de diminuare a poverii „Legii miliardului”

Comunicat de presă

Transparency International – Moldova: comentarii privind noua iniţiativă de diminuare a poverii  „Legii miliardului”

Context

La 10 februarie curent Preşedintele Republicii Moldova a lansat o nouă iniţiativă de rezolvare a poverii ”Legii miliardului” asupra bugetului de stat. În fond, propunerile ţin de:

• Modificarea Legii 548/1995 privind Banca Naţională a Moldovei în sensul includerii unei prevederi care să permită direcţionarea profitului BNM (sau a unei părţi ai acestuia) în bugetul de stat;
• Modificarea Legii 235/2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr. 807 din 17.11.2014 şi nr. 101 din 01.04.2015 (”Legea miliardului”). Cel mai probabil, va fi introdusă  prevederea care ar obliga Ministerul Finanţelor să utilizeze venitul încasat de la BNM pentru stingerea/deservirea unei părţi din obligaţiunile statului convertite în datorie de stat internă în 2016 (suma iniţială de 13,3 miliarde lei).

Astfel, la prezentarea iniţiativei, Preşedintele a declarat că ”guvernul va aproba săptămâna aceasta un amendament legislativ pentru a obliga Banca Naţională să verse în buget o parte mai mare din profitul său”. Potrivit preşedintelui, ar fi vorba ”de 6 miliarde de lei din cele 25 de miliarde pe care guvernul s-a obligat să le restituie din bugetul de stat Băncii Naţionale până în 2041, inclusiv dobânda”. S-a remarcat că sunt căutate şi alte soluţii.

Totodată, guvernatorul BNM, în perioada aflării  misiunii FMI la Chişinău (22.01 – 04.02.2020), declara că „Legea miliardului ... este un instrument prin care BNM a fost recapitalizată după ce a fost acordat acel credit de urgenţă. Este important ca BNM să fie capitalizată bine, pentru că noi, prin activele pe care le deţinem, acoperim acea emisie de monedă naţională care este în circulaţie”. Guvernatorul a mai adăugat că ”suntem în discuţii cu FMI pentru o eventuală modificare a distribuirii profiturilor BNM, care va compensa acea povară pe care o duce Ministerul Finanţelor”.

În acest context ţinem să remarcăm că există şi o iniţiativă legislativă înregistrată în Parlamentul Republicii Moldova, care prevede un moratoriu asupra plăţilor din bugetul de stat în favoarea BNM urmare a prevederilor ”Legii miliardului” până la epuizarea tuturor posibilităţilor legale de investigare a fraudelor şi recuperare a mijloacelor extrase din sistemul bancar, inclusiv din BNM.

De asemenea, Transparency International - Moldova a propus câteva opţiuni pentru rezolvarea problemelor generate de ”Legea miliardului”. O măsură uşor aplicabilă cu efecte imediate ar fi eliminarea achitării dobânzii de 5% către BNM din bugetul de stat.

În condiţiile când nu sunt lansate pentru consultări publice proiectele de legi pentru modificările enunţate de Preşedinte, aşa cum prevede cadrul legal ce ţine de transparenţa decizională, aprobarea acestora de către Guvern fiind indicată pentru săptămâna curentă (10-16 februarie), TI-Moldova vine cu următoarele comentarii:

Eventuale avantaje şi riscuri ale iniţiativei legislative

Iniţiativa recentă ar putea, în general, restabili o sursă importantă de venituri în bugetul de stat. De fapt, ideea transferării profitului BNM, este o revenire la practica anterioară (de până la 2015). Ulterior, modificările operate la Legea 548/1995 au introdus o altă abordare în gestionarea profitului BNM, bugetul de stat fiind lipsit de surse financiare de la BNM.

Diferenţa între practicile de până în 2015, şi propunerile Preşedintelui este că anterior mijloacele transferate de BNM erau folosite pentru cheltuieli bugetare generale, iar iniţiativa recentă prevede ca aceste mijloace să revină imediat la BNM – pentru stingerea unei părţi din obligaţiunile bugetului de stat faţă de BNM, urmare a aplicării ”Legii miliardului”.

În perioada 2016-2019, BNM a parcurs o perioadă de stabilizare şi recapitalizare de după frauda şi criza bancară din 2014-2015 în mare parte datorită schimbărilor operate în legislaţie şi netransferării profitului BNM în bugetul de stat. Astfel, recapitalizarea BNM s-a realizat în ultimii ani cu contribuţia determinantă a statului, prin modificări şi asumări de legi, în detrimentul bugetului de stat.

Conform prevederilor Legii 235/2016, pe durata termenului obligaţiunilor de stat emise (până 2041), profitul transferat de BNM în bugetul de stat va fi îndreptat de către Ministerul Finanţelor în acelaşi an pentru răscumpărarea, înainte de termen, a obligaţiunilor de stat emise. Aceasta, la rândul său, poate fi efectuată doar suplimentar la volumul de răscumpărare deja prevăzut în bugetul de stat pentru anul în curs. 

De reţinut că pentru răscumpărarea obligaţiunilor de stat înainte de termen vor fi selectate obligaţiunile cu cea mai mare scadenţă rămasă, adică cele din 2041. 

Preşedintele a invocat o sumă de cca 5-6 miliarde lei care poate fi economisită în bugetul de stat pentru stingerea parţială a datoriei interne de stat. Totuşi, probabilitatea unor profituri viitoare de miliarde pe parcursul a mai multor ani consecutivi este mică. Veniturile BNM depind de activităţile BNM în piaţa valutară, profitabilitatea plasării rezervelor internaţionale pe pieţele financiare externe, precum şi de costurile aplicării instrumentelor de politică monetară pe piaţa internă. Aceste activităţi ale BNM au generat în unii ani chiar pierderi (vezi tabelul), iar profituri mai mari au fost obţinute în anii de crize, cu fluctuaţii majore ale cursului de schimb valutar, inflaţie excesivă, afectând populaţia şi mediul de afaceri.

Conform rezultatelor din ultimii doi ani, BNM ar putea obţine profit în jur de 300 milioane lei anual, dintre care 150 milioane lei (50%) transferaţi în bugetul de stat pentru reducerea datoriei. În aceste condiţii, suma invocată de 6 miliarde lei este exagerat de optimistă.  

În aceste condiţii, răscumpărarea înainte de termen doar a obligaţiunilor cu termen de scadenţă în 2041, în volum de 810 milioane lei, necesită mai bine de 5 ani, cu condiţia că BNM generează profit.

În acest context, Transparency International-Moldova consideră oportună revenirea la practica transferării unei părţi a profitului BNM în bugetul de stat. Totodată reţinem că efectele de la direcţionarea acestor mijloace pentru răscumpărarea obligaţiunilor de stat vor fi resimţite, cu precădere, peste 20 de ani, dacă nu vor fi aplicate şi alte măsuri.

Iniţiativa propusă ar putea oferi şi mai multă legitimitate unor decizii abuzive şi ilegale, inclusiv politice, care au creat premisele fraudelor bancare şi consecinţelor acestora şi ar demotiva procesele de  investigare a fraudei din sistemul bancar, de recuperare a banilor fraudaţi şi de tragere la răspundere a beneficiarilor finali  ai acestei crime.

În acest context, considerăm mai eficiente şi plauzibile următoarele măsuri:

• Eliminarea plăţii dobânzii de către Ministerul Finanţelor la BNM legate de Legea Miliardului – această măsură ar economisi imediat 9,3 miliarde lei (peste 600 milioane lei anual în anii următori) din dobânzile calculate şi neachitate deocamdată din bugetul de stat;
• Constatarea caracterului ilegal al deciziilor secrete emise de guvernele Leancă şi Gaburici şi anularea deciziilor de acordare a creditelor de urgenţă de către BNM cu garanţia guvernului;
• Suspendarea temporară a ”Legii miliardului”, până la epuizarea tuturor eforturilor de investigare şi recuperare a mijloacelor fraudate – ultimele două măsuri ar impulsiona activitatea organelor de resort în investigarea fraudei din sistemul bancar şi recuperarea banilor fraudaţi.

 

Tabel: Profitul BNM, transferul în bugetul de stat, costul deservirii datoriei (”Legea miliardului”)

Nota: suma transferată la bugetul de stat în anul curent ţine de rezultatul financiar al BNM pentru anul precedent.

Sursă: executarea bugetului de stat, FMI (www.imf.md), TI-Moldova, www.mold-street-com 

Acest comunicat a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi democraţiei: contribuţia societăţii civile ” susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos (Olanda). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.