Criza armată din Ucraina riscă să devină una cronică, iar în ţară să apară fenomenul „transnistrizării” care va fi folosit de Kremlin pentru a face presiuni asupra Kievului, exact cum se întâmplă cu regiunea transnistreană a Moldovei. În acelaşi timp, acum nu se poate aştepta că Moscova va face apel la separatiştii ucraineni să înceteze destabilizarea situaţiei, ceea ce face şi mai posibilă consolidarea fenomenului „transnistrizării” în ţara vecină. De aceste păreri au fost participanţii la dezbaterea cu tema: „Relaţiile moldo-ucrainene în noile condiţii geopolitice şi de securitate regională”, organizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serhii Pyrozkov, a spus că în ţara sa criza a pornit de la problemele fundamentale de identificare a poporului. Fiindcă după destrămarea URSS poporul ucrainean a primit o ţară independentă fără mari eforturi, acum acesta nu are dezvoltat instinctul de luptă pentru independenţa sa, spune diplomatul. Iar atunci când a avut loc agresiunea militară din partea Rusiei, poporul nu a ştiut cum să reacţioneze.
Serhii Pyrozhkov crede că Federaţia Rusă încă nu are de gând să-i cheme pe separatiştii ucraineni la calm pentru a stabiliza situaţia. În acelaşi timp, lupta internă va slăbi şi mai mult statalitatea Ucrainei. Iar în aceste condiţii cel mai efectiv mod de a face Rusia să lase în pace poporul ucrainean, spune diplomatul, sunt sancţiunile internaţionale şi presiunea asupra Kremlinului.
Preşedintele Centrului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, Anatol Ţăranu, crede că dacă nu va degenera criza din Ucraina într-un conflict armat major, atunci termenul de „transnistrizare” va fi foarte actual pentru această ţară. Iar aceasta este varianta proastă a evoluării situaţiei, deoarece ar crea posibilitatea de a pune presiuni asupra Kievului prin teritoriile în care ar exista conflicte îngheţate, la fel ca în Republica Moldova. „Conflictul transnistrean este utilizat la maximum de către Kremlin pentru a face presiuni asupra Moldovei”, a subliniat Anatol Ţăranu.
Expertul spune că nu întotdeauna aceste presiuni aduc rezultatul pe care şi-l doreşte Moscova, iar presiunile făcute prin regiunea transnistreană nu au impus conducerea Moldovei să renunţe la parcursul european. Totuşi, conflictul transnistrean afectează dezvoltarea ţării. Aceeaşi situaţie o aşteaptă şi pe Ucraina şi totul depinde de modul în care Kievul va decide să rezolve criza din ţară.
Expertul Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, este primul care a pus în circuit termenul de „transnistrizare” a Ucrainei. Acesta spune că oficialii ruşi aduc argumente contradictorii privitor la anexarea Crimeii, ba că trebuiau protejaţi cetăţenii de protestatarii radicali, ba că NATO dorea să obţină acest teritoriu. Expertul crede că Rusia are ca scop să nu admită apropierea UE şi NATO de teritoriile fostei URSS şi ea se asigură în acest sens, creând anumite state problematice, precum Republica Moldova şi acum deja şi Ucraina.
Igor Boţan spune că Republica Moldova nu poate spera la o integrare completă în spaţiul european din cauza conflictului transnistrean, deoarece UE are deja exemplul Ciprului şi nu-şi mai doreşte încă un astfel de stat în componenţa sa. Prin aceeaşi prismă trebuie priviră şi dorinţa de a adera la NATO: Alianţa Nord-Atlantică nu primeşte în componenţa sa state care au conflicte sau teritorii necontrolate. „Atunci când vorbesc despre „transnistrizarea” Ucrainei am în vedere că acest stat se transformă în ceva asemeni Republicii Moldova. Conflictul va deveni unul latent care va lua multă energie din acest stat şi din partenerii europeni. Şi noi ştim problemele cu care se confruntă Moldova, inclusiv dificultăţile privind implementarea Acordului de Asociere, în condiţiile când regiunea transnistreană are altă poziţie. Doar că în Ucraina e mai grav, pentru că este o ţară cu 45 de milioane de cetăţeni, o ţară cu probleme permanente care se află în centrul Europei”, a precizat expertul.
Igor Boţan a adăugat că cel mai mare risc e că lumea se va resemna, Crimeea va rămâne anexată, iar regiunile Doneţk şi Lugansk din Ucraina vor fi într-o stare de conflict îngheţat. Rusia va juca rolul de pacificator, ca şi în stânga Nistrului. „M-a mirat faptul că am greşit când am crezut că Rusia cheltuieşte anual 300-400 de milioane de dolari pentru susţinerea regiunii transnistrene. Însuşi cei din stânga Nistrului se laudă că Rusia le oferă anual circa un miliard de dolari. Şi asta totul e până când Moldova nu va cere să fie acceptată într-o uniune euroasiatică sau ceva de genul ăsta”, a subliniat expertul.
Dezbaterea cu tema: „Relaţiile moldo-ucrainene în noile condiţii geopolitice şi de securitate regională” este a 31-a ediţie din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”organizat de IPN, în parteneriat cu Radio Moldova, şi susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.
