logo

Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul intern. Dezbateri IPN


https://www.ipn.md/ro/transferul-pasnic-de-putere-motive-conditii-si-consecinte-factorul-8004_1066356.html

Alternativa transferului pașnic de putere a fost o mare și gravă destabilizare în țară, cu eventuale ciocniri în masă și manifestări de violență. După anumite semnalmente, societatea moldovenească s-a aflat la un singur pas de acest scenariu și este important să se înțeleagă cum s-a reușit evitarea acestuia. Motivele, condițiile și consecințele transferului de putere, precum și situația în care se află țara și cum această experiență poate fi utilizată pe viitor, au fost discutate de către reprezentanții partidelor parlamentare, participanți la dezbaterile publice cu tema: „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul intern”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că pe 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura a X-a. Și dacă este scos din calcul primul parlament, de legislatura a întâia, ales în 1990, de șapte ori au avut loc alegeri parlamentare, desfășurate în baza Constituției Republicii Moldova, adoptată în 1994. Astfel, de șapte ori a avut loc transferul pașnic de putere, realizat în cadrul Constituției. „De aici și întrebarea: de ce a apărut acest conflict la care am fost cu toții martori? Și cred că răspunsul la această întrebare îl vom căuta împreună cu reprezentanții formațiunilor politice prezenți la discuție”, a notat Igor Boțan.

În privința transferului pașnic, expertul a menționat că voința poporului este baza puterii de stat și această voință se manifestă în alegeri. „Într-un regim parlamentar ca al nostru, principala instituție publică este Parlamentul Republicii Moldova. Suveranitatea poporului Republicii Moldova este concentrată în Parlament, în voința cetățenilor. În Parlament se formează majorități care învestesc un Guvern și acest Guvern implementează zi de zi prevederile legilor, Constituției. Așa cum spuneam, de șapte ori acest lucru a avut loc de o manieră relativ stabilă. Poate cu excepția anului 2009, după alegerile din 5 aprilie, am văzut că atunci a existat un conflict. S-a recurs la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, după ce a existat acea problemă legată de imposibilitatea alegerii șefului statului. Alte probleme atunci nu au fost, iar guvernarea a fost transmisă de o manieră pașnică”, a notat expertul.

În opinia sa, lucrurile care au evoluat după alegerile din 24 februarie 2019, s-au datorat antagonizării dintre forțele politice din Republica Moldova. „Această antagonizare a dus la o pauză în raporturile dintre formațiunile politice, care din păcate nu au putut, de o manieră normală, să discute cu privire la configurația unei majorități parlamentare. Și s-a ajuns la ziua de 7 iunie, când Curtea Constituțională pe neprins de veste a anunțat că iată în câteva ore expiră termenul pentru învestirea unui Guvern, după care urmează să aibă loc alegeri parlamentare anticipate”, a menționat Igor Boțan. Potrivit lui, după aceasta, timp de o săptămână a existat o dualitate a puterii, iar „mărul discordiei” a fost legat de hotărârile Curții Constituționale, emise începând cu 7 iunie 2019.

Vladimir Cebotari, deputat al Partidului Democrat, vicepreședinte al PDM, a declarat că după data de 7 iunie și până pe data de 14 iunie, s-a produs un transfer pașnic al puterii. „Sigur că aceasta se datorează faptului că a fost creată o anumită majoritate parlamentară, chiar dacă la data de 8 iunie, această majoritate parlamentară a fost contestată de către Partidul Democrat. Poziția Partidului Democrat a fost exprimată în ziua de 8-9 iunie, fiind o consecință logică a deciziei Curții Constituționale din 7 iunie, atunci când Curtea a zis, ceea ce au acceptat unii sau nu au acceptat, că ziua de 7 iunie de fapt este ultima în care poate fi creată o majoritate parlamentară și poate fi învestit un nou Guvern. Învestirea însemnând consumarea tuturor proceselor ce presupun învestirea unui Guvern”, a mai spus Vladimir Cebotari.

Potrivit lui, pe 7 iunie, acea decizie a Curții Constituționale, a fost acceptată de către toată lumea. „Am văzut declarațiile reprezentanților și conducerii Partidului Socialiștilor, am văzut declarația președintelui Dodon, am văzut cu toții declarația din Parlament și apelul co-președintelui Blocului ACUM, Maia Sandu. Când a făcut apel către toată lumea, în special adresându-se socialiștilor, de a veni în Parlament pentru a forma o coaliție majoritară și pentru a învesti un Guvern, pentru că au mai rămas câteva ore. La data de 8 iunie, lucrurile s-au schimbat, au luat o cu totul altă direcție. Care sunt motivele și ce a determinat părțile, nu cunoaștem. Și cred că nici nu-i corect ca eu să mă expun în numele socialiștilor sau al Blocului ACUM. Dar este evident căla data de 8 iunie, decizia Curți Constituționale nu a mai fost acceptată, contrar declarațiilor anterioare”, susține parlamentarul.

În opinia sa, acest fapt a dus la o confuzie ulterioară. „La 9 iunie deja, Partidul Democrat a văzut și a analizat situația socială, politică, a analizat câțiva pași înainte care pot fi consecințele sau cum poate evolua situația politică și a luat decizia de a formula o invitație la dialog celorlalte părți, implicate în acele evenimente politice. Potrivit deputatului, „scopul a fost de a discuta următorii pași și transferul pașnic al guvernării. Această invitație a fost formulată public pe 10 iunie, după care a fost urmată de apeluri și mesaje adresate liderilor diferitor partide politice pentru a începe discuțiile”. „Nu au fost răspunsuri directe, ci indirecte prin intermediul unor diplomați străini”, spune Vladimir Cebotari. Democratul a declarat că invitațiile au fost reiterate și, pentru că nu exista o certitudine că părțile se vor așeza la discuții, s-a decis unilateral de a refuza actul de guvernare, decizie discutată la Consiliul național politic al PDM. După declarația formațiunii, a urmat depunerea demisiei de către Guvernul Filip. În opinia sa, „puterea fost lăsată în puțin vacuum, pentru că s-a creat un blocaj constituțional, care ar fi putut fi evitat dacă erau discuții până la transferul guvernării”. Democratul a mai spus că „sub presiune politică, amenințări politice sau benevol, Curtea a făcut un act fără precedent – au fost revizuite anumite decizii. Și din acea dată, s-a produs învestirea legală și constituțională a Guvernului Maia Sandu”.

Liviu Vovc, deputat al Partidului Demnitate și Adevăr, Blocul ACUM, a declarat că „în ultimii ani, Republica Moldova a fost condusă de către un grup organizat, care își realiza propriile interese”. „Să ne amintim că au fost spălate miliarde de euro prin laundromatul rusesc, a mafiei rusești, din Rusia. Vedem mai nou că erau organizate mai multe contrabande – cu chilimbar, cu anabolizante, cu țigări. În același timp, cei care se aflau la guvernare și-au permis să preia afaceri, să deschidă dosare penale, să intimideze liderii opoziției. Avem și persoane care au fost arestate de către fosta guvernare. Totodată, să nu uităm cum a fost votat Guvernul Filip și majoritatea parlamentară cumpărată în 2016”, a notat Liviu Vovc.

Parlamentarul ACUM s-a referit și alegerile din februarie 2019, mai exact cum acestea au decurs. „Am văzut multe persoane intimidate la nivel local. Am văzut resurse administrative folosite de către guvernare la aceste alegeri. Și în același timp am văzut persoane din cadrul instituțiilor statului, care erau impuse să vină la întâlnirile cu cetățenii, iar mai apoi am văzut că au fost impuse să vină și la mitinguri de susținere a Partidului Democrat”, afirmă deputatul. În opinia sa, la scrutinul parlamentar s-a încercat repetarea acelei „reușite” de la alegerile locale din Chișinău, când rezultatele acestora nu au fost validate. Potrivit lui Liviu Vovc, „nu degeaba iarna trecută au fost schimbate patru persoane de la CC, și trei dintre ele sunt membri PDM”. „Planul de bază era ca, dacă nu merge cum trebuie, prin intermediul Curții Constituționale trebuie să fie blocată schimbarea puterii. Și asta și s-a întâmplat. Atunci când s-a văzut deja că se găsește un numitor comun pentru a lupta cu oligarhia din Republica Moldova și pentru a depune efort pentru a scoate țara din captivitate, Curtea Constituțională, pe 7 iunie după-masă, s-a exprimat precum că astăzi este data limită a formării unei majorității”, a declarat Liviu Vovc, menționând că această hotărâre a fost doar publicată, fără a fi anunțată ședința și fără a fi invitate părțile.

În opinia sa, toate aceste acțiuni au fost făcute cu „scopul de a se menține la putere fosta guvernare”. În aceeași zi, Parlamentul a fost înconjurat cu scopul de a-i intimida pe ceilalți deputați și a-i împiedica să se convoace și să creeze o majoritate. „Ceea ce s-a întâmplat în toată această perioadă a fost o tentativă de a se menține la putere a Partidului Democrat și chiar și în cadrul Parlamentului a fost inițiată o comisie parlamentară pentru a elucida cauzele și cum a fost posibilă această lovitură, acest puci anticonstituțional a persoanelor în cauză. De aici deduc faptul că, cu regret, de data aceasta, nu a fost un transfer de putere pașnic și legal, dar s-a încercat amplificarea situației, s-a încercat crearea unei crize politice, însă din fericire capacitatea liderilor din Parlament a fost suficientă pentru a nu admite vărsări de sânge”, a mai spus Liviu Vovc.

La dezbateri au fost invitați și reprezentanții Partidului Socialiștilor și ai Partidului Șor care nu au răspuns invitației.

Dezbaterile publice „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul intern”, constituie ediția a 111-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.